Parcul National Cheile Nerei-Beusnita, arie naturală protejată constituită în baza legii 5/2000 si delimitată prin H.G. 230/2003. Prin Legea 462/200 este încadrată în categoria parcuri naţionale, iar conform clasificări IUCN se află categoria a II a.
Scopul principal pentru care a fost constituit parcul este conservarea biodiversităţii, a florei şi faunei , a peisajului, a tradiţiilor locale, încurajarea turismului, educaţie ecologică şi conştientizare publică.
Parcul National Cheile Nerei-Beutnita se bucura de o extraordinara bogatie floristica, un peisaj de o diversitate si unicitate aparte, precum si de starea de salbaticie pastrata datorita accesului dificil în zona.
Localizare
Parcul National Cheile Nerei-Beusnita este situat la limita sud-vestica a tarii , în sudul Muntilor Aninei , în judetul Caras-Severin, între localitatile Sasca Montana, Oravita , Anina , Bozovici , Sopotul Nou si Carbunari. Cuprinde o zona carstica pe cursul mijlociu al râului Nera , care constituie si coloana vertebrala a parcului.
Parcului National Cheile Nerei – Beusnita are o suprafata totala de 36758 ha.
LIMITA NORDICA
Porneste din dealul Tâlva Mica ( borna silvica 12 din UP V , OS Oravita ), trece peste vârful Tâlva Mare (853,3 m) , pe interfluviul ce desparte bazinul Oravitei (V3.10a.1) de cel al Jitinului, apoi coboara în drumul national DN 57 B în borna silvica 54 din UP V, OS Oravita, pentru a ocoli pe la sud sanatoriul Marila pe limita fondului forestier, prin bornele silvice 49 si 36din acelasi UP, prin bornele silvice 49 si 36 din acelasi UP. De aici se continua pâna pe drum la borna silvica 44 din UP III, OS Anina, de unde se îndreapta spre sud pâna în borna silvica 43. De aici continua pe Cracu Ocnarului, prin borna silvica 36 si pe Dealul Ocnarului, apoi pe Vârtoapele lui Matei pâna la borna silvica 23, unde trece pe limita fondului forestier, pe care coboara în Valea Minisului (VI-1.7) în borna silvica 15 din UP II, OS Anina. Urmeaza în aval valea Minisului pe malul stâng pâna în borna silvica 81 din UP III, OS Anina, de unde urmareste limita fondului forestier prin bornele 77,76,76 din aceeasi unitate de productie , pe la sud de localitatea Steierdorf, trece pe malul stâng al pârâului Steier (VI – 1.7.a) în borna silvica 129 si coboara pâna la confluenta cu valea Minisului. De la confluenta urca pâna pe Dealul Frumos (832,2m), care desparte bazinele hidrografice ale Minsului si Steierului si merge pe culme prin dealul Zabal pe interfluviul ce desparte bazinul Minisului de bazinele pâraielor Buhu si Poneasa (VI-1.7.1.) pâna la confluenta Poneasca/Minis (borna silvica 218 din UP II, OS Bozovici).
LIMITA ESTICA
Porneste de la confluenta Poneasca/Minis si continua în aval pe malul stâng al Minisului pâna la confluenta cu Vâlceaua Maraetilor, urca pe Dealul Padizelu Mare (546,6 m), continua pe Dealul Brezaricea si coboara la confluenta Pârâului Lighidia (VI-1.7.3) cu un afluent de stânga al acestuia ( borna silvica 61 din UP II, OS Bozovici ). Urca pe culmea Agrisului si apoi coboara în pârâul Agris (VI-1.9) la confluenta acestuia cu Ogasul Streneac, pentru a continua pe un aliniament de culmi format din Dealul Streneacului (765 m), Tâlva Mare, Tâlva Curmaturii, Poiana Gorunet, Poiana Braniste, Zmuta Mare, traversând Valea Lapusnicului (VI-1.12) pe la confluenta sa cu pârâul ce izvoraste de sub Vârful Tâlvei (791,70 m), apoi pe pârâul Moceris (VI-1.12) pe la confluenta sa cu Ogasul Fetei Mari, de unde urca în vârful Zmuta Mare (506 m). De aici coboara în Pârâul Ducin (VI-1.12a), pe care al urmeaza pe malul stâng pâna la confluenta cu Pârâul Docinoiu. Coboara pe malul stâng al Ducinului pâna la confluenta sa cu Ogasul Odailor, de unde urca în Vârful Odailor (537,6 m). Din acest vârf coboara pâna la borna silvica 12 sin UP I, OS Bozovici, continuând pe malul stâng al Ogasului Bâzacan si de la confluenta pe malul stâng al vailor Ducin si Nerei pâna la confluenta Nerei cu Valea Bucevii.
LIMITA SUDICA
Urmeaza Vaile Bucevii si Cremenita (VI-1.14.1) pe malul drept al acestora, apoi urmeaza Pârâul Boistea de pe malul drept pâna la confluenta acestuia cu Valea Runcii, pe care o urmeaza pâna la obârstia sa, unde trece pe limita fondului forestier, în borna silvica 242 din UP III, OS Sasca Montana, pâna la borna silvica 253 din acelasi UP.
LIMITA VESTICA
Porneste de pe la est de localitatea Carbunari si Stinapari din borna silvica 253 din UP III, OS Sasca Montana si continua pe limita fondului forestier pâna la borna silvica 233 din UP IV, OS Sasca Montana. De aici pe Cracul Baltan, prin Vf. Cioca Înalta (593,1m) pe la est Sasca Româna, pâna ajunge la Valea Nerei la confluenta acesteia cu pârâul al carui versant vestic este Cracul Miscu. Urca pe Valea Nerei pâna la borna silvica 203 din UP I, OS Sasca Montana confluenta cu Pârâul Beiu (VI-1.15), de aici pe malul drept al Ogasului Chichireagul Mare (VI-1.15.1) pâna la borna silvica 15 din aceeasi unitate de productie, iar de aici merge prin limita fondului forestier pâna la Pârâul Vicinic prin bornele 195, 199, 198, OS Oravita. Urca pe o culme secundara a carei cota maxima este de 401,6 m, iar de aici pânala est de localitatea Oravita merge pe limita fondului forestier prin bornele 143, 137, 120, 357, 77, 74 din acelasi UP V, OS Oravita. Ocoleste pe limita fondului forestier, ajungând în borna silvica 8 de unde urca în vârful Tâlva Mica (borna silvica 12 din UP V, Valea Oravita, OS Oravita).
Acces
În interiorul parcului se poate ajunge pe urmatoarele drumuri judetene si comunale:
Resita – Oravita - Sasca Montana
Resita - Oravita - Anina - Bozovici
Resita - Anina - Bozovici
Bozovici - Sopotu Nou - Carbunari
Scopul principal pentru care a fost constituit parcul este conservarea biodiversităţii, a florei şi faunei , a peisajului, a tradiţiilor locale, încurajarea turismului, educaţie ecologică şi conştientizare publică.
Parcul National Cheile Nerei-Beutnita se bucura de o extraordinara bogatie floristica, un peisaj de o diversitate si unicitate aparte, precum si de starea de salbaticie pastrata datorita accesului dificil în zona.
Localizare
Parcul National Cheile Nerei-Beusnita este situat la limita sud-vestica a tarii , în sudul Muntilor Aninei , în judetul Caras-Severin, între localitatile Sasca Montana, Oravita , Anina , Bozovici , Sopotul Nou si Carbunari. Cuprinde o zona carstica pe cursul mijlociu al râului Nera , care constituie si coloana vertebrala a parcului.
Parcului National Cheile Nerei – Beusnita are o suprafata totala de 36758 ha.
LIMITA NORDICA
Porneste din dealul Tâlva Mica ( borna silvica 12 din UP V , OS Oravita ), trece peste vârful Tâlva Mare (853,3 m) , pe interfluviul ce desparte bazinul Oravitei (V3.10a.1) de cel al Jitinului, apoi coboara în drumul national DN 57 B în borna silvica 54 din UP V, OS Oravita, pentru a ocoli pe la sud sanatoriul Marila pe limita fondului forestier, prin bornele silvice 49 si 36din acelasi UP, prin bornele silvice 49 si 36 din acelasi UP. De aici se continua pâna pe drum la borna silvica 44 din UP III, OS Anina, de unde se îndreapta spre sud pâna în borna silvica 43. De aici continua pe Cracu Ocnarului, prin borna silvica 36 si pe Dealul Ocnarului, apoi pe Vârtoapele lui Matei pâna la borna silvica 23, unde trece pe limita fondului forestier, pe care coboara în Valea Minisului (VI-1.7) în borna silvica 15 din UP II, OS Anina. Urmeaza în aval valea Minisului pe malul stâng pâna în borna silvica 81 din UP III, OS Anina, de unde urmareste limita fondului forestier prin bornele 77,76,76 din aceeasi unitate de productie , pe la sud de localitatea Steierdorf, trece pe malul stâng al pârâului Steier (VI – 1.7.a) în borna silvica 129 si coboara pâna la confluenta cu valea Minisului. De la confluenta urca pâna pe Dealul Frumos (832,2m), care desparte bazinele hidrografice ale Minsului si Steierului si merge pe culme prin dealul Zabal pe interfluviul ce desparte bazinul Minisului de bazinele pâraielor Buhu si Poneasa (VI-1.7.1.) pâna la confluenta Poneasca/Minis (borna silvica 218 din UP II, OS Bozovici).
LIMITA ESTICA
Porneste de la confluenta Poneasca/Minis si continua în aval pe malul stâng al Minisului pâna la confluenta cu Vâlceaua Maraetilor, urca pe Dealul Padizelu Mare (546,6 m), continua pe Dealul Brezaricea si coboara la confluenta Pârâului Lighidia (VI-1.7.3) cu un afluent de stânga al acestuia ( borna silvica 61 din UP II, OS Bozovici ). Urca pe culmea Agrisului si apoi coboara în pârâul Agris (VI-1.9) la confluenta acestuia cu Ogasul Streneac, pentru a continua pe un aliniament de culmi format din Dealul Streneacului (765 m), Tâlva Mare, Tâlva Curmaturii, Poiana Gorunet, Poiana Braniste, Zmuta Mare, traversând Valea Lapusnicului (VI-1.12) pe la confluenta sa cu pârâul ce izvoraste de sub Vârful Tâlvei (791,70 m), apoi pe pârâul Moceris (VI-1.12) pe la confluenta sa cu Ogasul Fetei Mari, de unde urca în vârful Zmuta Mare (506 m). De aici coboara în Pârâul Ducin (VI-1.12a), pe care al urmeaza pe malul stâng pâna la confluenta cu Pârâul Docinoiu. Coboara pe malul stâng al Ducinului pâna la confluenta sa cu Ogasul Odailor, de unde urca în Vârful Odailor (537,6 m). Din acest vârf coboara pâna la borna silvica 12 sin UP I, OS Bozovici, continuând pe malul stâng al Ogasului Bâzacan si de la confluenta pe malul stâng al vailor Ducin si Nerei pâna la confluenta Nerei cu Valea Bucevii.
LIMITA SUDICA
Urmeaza Vaile Bucevii si Cremenita (VI-1.14.1) pe malul drept al acestora, apoi urmeaza Pârâul Boistea de pe malul drept pâna la confluenta acestuia cu Valea Runcii, pe care o urmeaza pâna la obârstia sa, unde trece pe limita fondului forestier, în borna silvica 242 din UP III, OS Sasca Montana, pâna la borna silvica 253 din acelasi UP.
LIMITA VESTICA
Porneste de pe la est de localitatea Carbunari si Stinapari din borna silvica 253 din UP III, OS Sasca Montana si continua pe limita fondului forestier pâna la borna silvica 233 din UP IV, OS Sasca Montana. De aici pe Cracul Baltan, prin Vf. Cioca Înalta (593,1m) pe la est Sasca Româna, pâna ajunge la Valea Nerei la confluenta acesteia cu pârâul al carui versant vestic este Cracul Miscu. Urca pe Valea Nerei pâna la borna silvica 203 din UP I, OS Sasca Montana confluenta cu Pârâul Beiu (VI-1.15), de aici pe malul drept al Ogasului Chichireagul Mare (VI-1.15.1) pâna la borna silvica 15 din aceeasi unitate de productie, iar de aici merge prin limita fondului forestier pâna la Pârâul Vicinic prin bornele 195, 199, 198, OS Oravita. Urca pe o culme secundara a carei cota maxima este de 401,6 m, iar de aici pânala est de localitatea Oravita merge pe limita fondului forestier prin bornele 143, 137, 120, 357, 77, 74 din acelasi UP V, OS Oravita. Ocoleste pe limita fondului forestier, ajungând în borna silvica 8 de unde urca în vârful Tâlva Mica (borna silvica 12 din UP V, Valea Oravita, OS Oravita).
Acces
În interiorul parcului se poate ajunge pe urmatoarele drumuri judetene si comunale:
Resita – Oravita - Sasca Montana
Resita - Oravita - Anina - Bozovici
Resita - Anina - Bozovici
Bozovici - Sopotu Nou - Carbunari