ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Vlad Tepes, legenda si istorie - Descoperă România Misterioasă , Vlad Tepes, legenda si istorie - Descoperă România Misterioasă


Vlad Tepes, legenda si istorie

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
Istoria lui Vlad Tepes ramane invaluita de mister si legenda, iar adevarul este ca nimeni nu stie unde se termina legenda pentru a lasa loc istoriei.

Fiind un personaj nu numai istoric, ci si literar si folcloric voievodul a fost ales de scriitorul Bram Stoker ca erou principal al romanului sau aparut in anul 1897.De atunci, Dracula si Transilvania, taramul care adaposteste misteriosul castel plin cu fantome si vampiri undeva in mijlocul padurilor intunecoase, a devenit subiectul a peste 750 de filme, documentare sau nuvele inspirate fiind de romanul scriitorului irlandez.

Exista multe legende: una spune ca transformarea lui Vlad Tepes in Contele Dracula insetat de sange se datoreaza faptului ca, potrivit obiceiului in acea vreme, invingatorul unei lupte isi potolea setea band sangele celor invinsi.

Sa fie oare acesta adevarul despre Dracula? Legenda sau istorie.

Istoria

Vlad Tepes s-a nascut in orasul Sighisoara, in Transilvania in 1431, fiind mai tarziu domnitor al Valahiei. Tatal sau, Vlad Dracul, a fost cavaler in Ordinul Dragonului, ordin cavaleresc din Estul Europei care avea ca scop oprirea extinderii Imperiului Otoman.
Blazonul Ordinului Dragonului reprezenta un dragon (otomanii) si o cruce (semn al crestinatatii), iar Vlad Dracul a purtat acest simbol peste tot, pe steaguri, monede si sigiliu.
Al doilea fiu al sau a fost Vlad II - DRACULA, A-ul de la sfarsitul cuvantului "dracul" fiind un mod prin care se stabilea apartenenta - Dracula, fiul lui Dracul.

Porecla "Tepes" i-a fost atribuita abia dupa moartea sa in 1476, din cauza modului sau preferat de pedeapsa. Tragerea in teapa era un mod de executie crud, victima fiind infipta intr-un par ascutit, gros cat bratul unui om.

Copil fiind, Vlad Tepes a trait ca ostatic al turcilor. In timp ce familia i-a fost asasinata el a fost pus la curent cu chinurile pe care aceasta le-a indurat. Acesta pare a fi motivul ce i-a otravit sufletul asa incat, ajuns voievod, pedepsea taind, jupuind, spanzurand, decapitand sau tragand in teapa.

Cunocut pentru intoleranta si cruzimea sa, Vlad era in acelasi timp respectat de supusii sai pentru campaniile de lupta impotriva turcilor. Era respectat atat ca luptator cat si ca voievod ce nu tolera nedreptatea, in timpul domniei lui ridicand cateva manastiri. A fost un erou adulat, dar si temut de poporul lui. 



Victor Hugo in "Legende de Siecles", reda felul in care Vlad Tepes a intampinat armata sultanului Mahomed al-II-lea venita sa cucereasca Tara Romaneasca. Inaintand spre Targoviste, ostenii armatei turcesti au fost ingroziti de privelistea oferita de Tepes: case arse, campii parjolite, si fantani cu apa otravita.

Totul a culminat insa cu imaginea de langa zidurile cetatii unde se adapostise Vlad Tepes: o imensa padure de cadavre. Cuprinsi de frica si ingroziti de mirosul celor 20.000 de cadavre ale prizonierilor turci infipti in tepe, insusi Mahomed s-a retras recunoscand victoria voievodului.

Pentru romani, Vlad Tepes a ramas voievodul in timpul caruia puteai bea apa din fantana Cetatii Targoviste, cu un pocal din aur masiv fara ca cineva sa-l fure (surse istorice confirma existenta acestei cupe care a fost folosita pana in ziua in care Vlad Tepes a murit).

Moartea lui Vlad

Despre moartea lui Dracula nu se cunosc suficiente detalii, existand cateva versiuni incomplete. Cea mai populara poveste este aceea ca ar fi fost ucis intr-o batalie impotriva turcilor, in apropiere de Bucuresti, in decembrie 1476. Alta sustine ca a fost ucis de boieri valahi, in timpul luptei. 
Ce s-a intamplat insa cu corpul neinsufletit al lui Vlad? Aceasta este un alt mister, o tesatura de legende, din care nici una nu a putut fi confirmata

Majoritatea istoricilor considera ca Vlad a fost inmormantat in apropierea altarului Manastirii Snagov, manastire ce se afla pe o insula in mijlocul lacului Snagov. Cert este ca drept trofeu, capul sau a fost dus la Instambul, pentru ca intreaga lume otomana sa vada ca domnia voievodului infricosator se incheiase cu adevarat.

In 1931-32, arheologul Dinu Rosetti, la ordinul Academiei Romane, a cercetat Manastirea Snagov pentru a descoperi trupul lui Vlad Dracula.

Dar nu a descoperit decat cateva morminte jefuite, in interiorul manastirii, legendele locale spunand ca trupul lui Vlad ar fi fost inmormantat chiar la intrarea in manastire. Nedand crezare acestei legende, cercetatorul a sapat si a scos la iveala un mormant aflat in fata altarului. Mormantul era insa gol. Continuand sa sape, a gasit un altar pagan, cu oase ale animalelor sacrificate.

Dand o sansa legendei, a inceput sa cerceteze locul de la intrarea in manastire, unde a gasit un mormant ce nu fusese jefuit, apartinand, se pare, unui nobil. Hainele care invaluiau cadavrul aratau ca apartineau unui om instarit.

A fost gasit si un inel, provenit din Nuremberg. Totusi scheletul avea si cap si, asa cum am spus mai sus, este un lucru cert ca Vlad a fost decapitat.

Manastirea Snagov are insa un grad ridicat de umiditate, ceea ce face ca majoritatea ramasitelor pamantesti ale celor inmormantati aici sa se descompuna foarte repede. Este deci foarte posibil ca si trupul lui Vlad sa se fi descompus inainte de a fi fost incepute cercetarile pentru descoperirea lui.
Cu certitudine putem afirma ca Dracula a existat. Ca voievodul Vlad Tepes ar fi acelasi cu vampirul diabolic, ramane o provocare pentru fani; cert este insa faptul ca mitul vampirilor a castigat teren (mai ales datorita mass media) in fata istoriei.

Ipoteza : Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tallinn, Estonia, au descoperit dovezi documentare care sugerează o altă desfăşurare a evenimentelor: domnitorul ar fi fost luat prizonier, apoi răscumpărat de o fiică a sa, aflată în Italia, şi că ar fi murit aici, fiind îngropat într-o biserică napolitană.
Share on Google Plus

About Omae Bazooka

0 comentarii:

Magazin Cultural Ştiinţific

Magazin Cultural Ştiinţific