Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
Ai auzit de cuvantul bicisnic (abject, incapabil, infam, josnic, mișel, mizerabil, mârșav, necapabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, neputincios, netrebnic, prăpădit, slăbănog, ticălos, conform Dex) ? Se spune ca istoria acestui cuvant se leaga de numele celui care a vandut romanilor uriasa comoara a dacilor, Bicilis.
Istoricii susţin că romanii au descoperit, după cucerirea Sarmisegetusei, uriaşul tezaur compus din obiecte de aur şi argint al regelui Decebal. Totodată, cel care i-a condus pe romani la bogăţiile dacilor ar fi fost un apropiat al regelui învins, un personaj semi-legendar numit Bicilis.
În anul 106, după două războaie epuizante, împăratul Traian putea să-şi savureze triumful asupra dacilor, barbarii incomozi de la graniţa de est a părţii europene a imperiului. Războaiele cu triburilor dacilor, intraţi într-o uriaşă confederaţie cu germanii şi sarmaţii au fost poate cele mai importante fapte de arme ale împăratului Traian, fiul adoptiv al bătrânului Nerva, un excelent general, dar şi un bun administrator al provinciilor.
Atât de importantă a fost această victorie asupra dacilor, încât i-a dedicat un monument uluitor. În anul 112 d. HR., era finalizată columna lui Traian, înaltă de aproape 40 de metri şi care redă scene din timpul războaielor cu dacii. Scriitorii antici au descris şi ei campaniile purtate de Traian în Dacia.
Sunt istorici care spun că Traian s-a ales şi cu o comoară uriaşă ascunsă de regele dac Decebal într-un loc aproape de negăsit. Cel care le-ar fi arătat comoara romanilor a fost un personaj infam, numit Bicilis, un apropiat al regelui dac. Acest trădător a aprins şi imaginaţia regizorilor sau unor istorici din perioada comunistă. Aceştia i-au creat o aură semi-legendară dacului trădător, continuându-i povestea.
Bicilis trădătorul care a dezvăluit secretele comorilor dacice
Prima ipostază în care îl întâlnim pe Bicilis este în cea de trădător al regelui său. Omul care le arată romanilor comorile ascunse ale dacilor. Este poate singurul lucru adevărat despre Bicilis. Episodul este descris de Dio Cassios, un istoric latin în lucrarea sa ”Istoria Romană”. După ce legiunile romane reuşesc, după un istovitor asediu să cucerească şi să incendieze Sarmisegetusa, un trădător dac le indică locul unde era ascuns tezaurul dacilor, probabil un tezaur regal. Acesta se afla în râul Sargeţia, a cărui albie era deviată pentru a ascunde comoara. Unii istorici identifică Sargeţia cu râul Strei, fără niciun temei documentar însă.
”Comoara lui Decebal a fost de asemenea descoperită, chiar dacă era bine ascunsă sub râul Sargetia, care curgea pe lângă palatul său. Cu ajutorul unor prizonieri, Decebal a deviat cursul râului, a săpat în albie şi în gaură a aruncat o mare cantitate de aur şi argint şi alte obiecte de mare valoare care puteau rezista la o anumită umiditate. Apoi a pus o grămadă de pietre deasupra şi a adus râul din nou pe cursul său. De asemenea, el i-a făcut pe prizonieri să depoziteze hainele şi alte obiecte de acest gen într-o peşteră. După ce a terminat i-a ucis pe aceşti prizonieri pentru a nu lua mai apoi nimic. Dar Bicilis unul dintre însoţitorii săi care ştia ce se întâmplase a fost prins şi a povestit despre acestea”, arată Dio Cassius.
Mai precis Bicilis a fost luat prizonier de romani după căderea Sarmisegetusei, dus în faţa lui Traian, moment în care, se presupune, pentru a-şi păstra viaţa a spus unde se afla comoara lui Decebal. Cât despre statutul lui Bacilis, acesta era fie un nobil dac din categoria însoţitorilor personali a regelui Decebal, acesta fiind cel care a participat la îngroparea comorii dar a rămas în viaţă, fie chiar o rudă a regelui dac. Totodată cronicarul Zonaras îi atribuie calitatea de prieten al regelui dac.
” Unul dintre prietenii lui Decebal, având şi el cunoştinţă de locul unde se afla tezaurul, l-a arătat”, arăta cronciarul Zonaras. Cert este că Bacilis era un tarabostes din anturajul regelui Decebal, un personaj în care avea o mare încredere.
Ce comoară a predat trădătorul Bicilis romanilor
Comoara dacică din râul Sargeţia era uriaşă, arată atât autorii antici cât şi istoricii moderni. Era compusă din obiecte de aur şi argint, probabil podoabe, obiecte de cult şi alte însemne regale. Dio Cassius face referire la acest tezaur, arătând că au fost depuse într-o groapă din albia râului Sargeţia o cantitate însemnată de aur şi argint.
Din punctul de vedere al istoricului Jerome Carcopino, prezentat în lucrarea sa ”Puncte de vedere asupra imperialismului roman”, comoara lui Decebal ar fi fost compusă din 165.000 de kilograme de aur curat şi 331.000 de kilograme de argint. Totodată au fost descoperite de romani şi straiele scumpe ascunde de Decebal în peştera secretă.
Personajul Bicilis a aprins imaginaţia în special a cineaştilor din epoca comunistă. Aceştia au făcut şi o continuare a vieţii lui Bicilis după trădarea sa. Comunităţile dace loiale lui Decebal ascunse în munţi, sub conducerea unui personaj numit Gerula, l-ar fi capturat la rândul lor pe Bicilis şi l-ar fi umilit zilnic în faţa întregii comunităţi purtat în lanţuri şi hrănit cu resturi. Acest episod este însă pur fictiv. La fel şi ca şi personajul Gerula. Viaţa lui Bicilis nu este cunoscută după trădarea sa.
Nu se ştie dacă chiar a fost răsplătit de romani, dacă a fost prins de supravieţuitorii daci sau dacă a fost pur şi simplu ucis. Cert este însă că a fost unul dintre apropiaţii lui Decebal şi cel care a arătat romanilor unde se afla uriaşa comoară regală de la Sarmisegetusa. După căderea Sarmisegetusei, mulţi nobili daci şi-au luat zilele în timp ce marea capitală ardea, pentru a nu cădea prizonieri în mâinile romanilor, fiind cunoscute procesiunile triumfale ale foştilor împăraţi romani, cu prizonieri barbari purtaţi în lanţuri pe străzile Romei.
Şi Decebal se sinucide, urmărit de cavaleria romană, într-o încercare disperată de a scăpa dincolo de munţi în teritoriile dacilor liberi. Poate şi trădătorul Bicilis şi-a luat zilele, după ce a arătat comoara romanilor. Nu există însă niciun izvor istoric care să arate soarta trădătorului după momentele descrise de Dio Cassius.