Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
În secolul al XIX-lea, domeniul Poieni Strâmbu, aflat în inima Munţilor Poiana Ruscă, din judeţul Timiş, aparţinea unei contese, Leopoldina Stojánovits. Aceasta venea în fiecare vară la Poieni şi locuitorii o numeau "Măreasa", de la de la "Măria Sa". Avea o casă de vacanţă în vârful unui deal din apropierea satului, din care nu a mai rămas azi decât fundaţia.
Leopoldina a avut un fiu, Bogdanovich Ferencz, care, la 18 ani, îndrăgostit fiind de o fată din Budapesta, pe care o mai dorea şi un alt bărbat, se duelează cu rivalul său şi pierde. Unii spun că Bogdanovich ar fi murit în timpul duelului, alţii susţin că, din cauza ruşinii şi a durerii că a pierdut aleasa inimii sale, s-a împuşcat.
În 1881, "Măreasa" a dat ordin să fie construită o criptă în pădurea de la Poieni, în care şi-a îngropat unicul copil. A mai venit să-l viziteze de câteva ori, după care a dispărut fără urmă. Povestea "Măresei" de la Poieni Strâmbu a fost întregită de cei care realizează site-ul www.prinbanat.ro.
„Povestea Măresei, a celei care deţinea domeniul Poeni în secolul al XIX-lea, nu le este foarte străină celor care mergeau pe vremuri în tabăra din Munţii Poiana Ruscă. Întrebările apăreau, de obicei, imediat după ce se zărea cripta, aflată şi azi la numai câteva sute de metri de drumul principal spre Poieni Strâmbu. Acolo îşi duce somnul de veci Bogdanovich Ferencz, fiul Măresei (cuvânt provenit din „Măria Sa”, după cum o strigau sătenii), victimă a unui duel. La scurt timp după moartea lui, Măreasa a dispărut de pe faţa pământului, lăsându-şi toate proprietăţile de la Poieni de izbelişte. Şi cam asta e povestea pe care am auzit-o cu toţii. Deşi am încercat mereu să aflăm mai multe informaţii, abia anul acesta am reuşit să completăm povestea şi să aflăm ce s-a întâmplat, de fapt, cu Măreasa”, scriu cei de la prinbanat.ro.
Mai aflăm că Leopoldina s-a căsătorit cu căpitanul sârb Vilibald Bogdanovich, proprietar al mai multor domenii, printre care şi Poieni Strâmbu, şi cu 28 de ani mai în vârstă decât ea. “Împreună au avut un băiat, pe Ferencz, născut în 1863. După cinci ani de căsnicie, ea a intentat divorţ, pe motiv de infidelitate, iar judecătorii au decis să-i revină domeniul de la Poieni. Câţiva ani mai târziu, Vilibald moare, Ferencz devine moştenitor şi Leopoldina administrator direct al întregii averi. Leopoldina se recăsătoreşte cu cumnatul lui Otto von Bismarck, Karl von der Osten-Plathe. Se mută cu proaspătul ei soţ şi cu Ferencz într-un palat din Nürnberg.
Karl moare la scurt timp după aceea şi Leopoldina începe să frecventeze saloanele palatelor nobiliare din Budapesta, devenind o femeie foarte influentă în Imperiu, cunoscută astfel până peste ocean”, mai aflăm de pe site-ul prinbanat.ro.
Ferencz a fost înmormântat într-o criptă provizorie, în Budapesta. Câteva luni mai târziu, în anul 1881, a fost adus la Poieni. Pentru înmormântarea lui Ferencz, Măreasa, sprijinită şi de rudele Stojánovits din Banat, a construit o criptă maiestuoasă, săpată în stâncă şi formată din două încăperi. “Sicriul din cristal a fost pus la vedere în prima încăpere şi în pământul de la intrarea în criptă a fost îngropat Lord, câinele Măresei.
La numai un an de zile de la înmormântare, sicriul a fost jefuit şi cadavrul scos şi aruncat în râul Bega. De supărare, Măreasa a pus corpul băiatului înapoi în sicriu şi l-a mutat în ultima încăpere, a zidit un perete şi a comandat o poartă din fier forjat, cu care a închis cripta. După acest episod, contesa nu s-a mai întors niciodată la Poieni”, mai scrie prinbanat.ro.
Legenda spune că locul în care băiatul îşi petrecea majoritatea timpului era tocmai pe stânca în care se află astăzi cripta. Înainte de duel, el i-ar fi cerut mamei sale ca, în cazul în care va muri, să fie îngropat în acest loc.
Pereţii criptei au fost dinamitaţi de nenumărate ori fără succes, până în anii ’80. Atunci l-au scos pe Ferencz afară din sicriu şi l-au aşezat pe jos, peste un cearceaf. “Cei care au asistat îşi amintesc că băiatul arăta intact, de parcă ar fi murit înainte cu o zi, nu cu 100 de ani în urmă. Apoi au băgat cadavrul înapoi în criptă şi au zidit peretele din nou. Tot atunci i-au făcut şi poze, dar n-au reuşit niciodată să le developeze, din cauză că au scos filmul la lumină şi cadrele s-au distrus pe loc. Vandalizarea repetată a criptei a continuat şi după anii ’80.
Astăzi există găuri în zid, prin care se pot vedea rămăşiţele lui Ferencz, iar poarta a fost furată şi vândută la fier vechi”, scrie prinbanat.ro. Contesa şi-a trăit ultimii ani în Budapesta, iar în anul 1906 a vândut proprietăţile de la Poieni cu 4-5 milioane de coroane către Societatea Minieră de Stat.