Legendarul personaj de poveste a avut un corespondent în realitate, născut în localitatea bănăţeană Rusca Montană în 1897, acelaşi an în care James Mathew Barrie, părintele literar al lui Peter Pan, îi schiţa trăsăturile care aveau să cucerească mapamondul .
Legendarul personaj Peter Pan a fost creat de scriitorul şi dramaturgul scoţian James Mathew Barrie. A prins viaţă în 1904, în piesa de teatru „Peter Pan sau Băieţelul care a refuzat să crească“, apoi în romanul „Peter Pan şi Wendy“, în anul 1911. Pe scurt, Peter Pan îşi petrece copilăria eternă pe mica insulă „Ţara de Nicăieri“, printre sirene, piraţi şi zâne. A devenit un simbol al copilăriei eterne, al refuzului de a deveni adult. În zilele noastre, Peter Pan este personaj de Disney, poartă costum verde cu mâneci scurte, colanţi şi o beretă cu o pană roşie. A ajuns şi la Hollywoold. În filmul „Peter Pan“, din 2003, eroul este interpretat de Jeremy Sumpter. În ecranizarea „Hook“, din 1991, personajul este jucat magistral de regretatul Robin Williams.
Lăsăm, însă, lumea fantasticului şi revenim la realitate, în Munţii Banatului. Mai exact, în comuna Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin. Orice locuitor îţi va spune că Peter Pan s-a născut acolo, la ei. Există o stradă cu numele Peter Pan, casa lui Peter Pan, unde primarul comunei visează să facă un muzeu dedicat. Pentru a atrage turiştii, edilul vrea să decreteze şi o zi de sărbătoare pentru Peter Pan.
Inevitabil, imaginaţia noastră începe să o ia razna, precum în poveştile copilăriei lui J. M. Barrie. Realismul oamenilor mari ne face însă să ne întrebăm ce legătura are spiriduşul care se luptă cu piraţii, până la urmă un personaj inventat, cu localitatea Rusca Montană. Probabil că aceasta întrebare şi-a pus-o şi jurnalistul italian Ferdinando Celi, omul căruia i se datorează revenirea lui Peter Pan în Banat.
În 1935, pe vârful Grappa, în regiunea Veneto (nu departe de Veneţia), la o altitudine de 1.776 metri, s-a construit un monument fabulos în memoria celor aproape 23.000 de soldaţi care şi-au găsit sfârşitul în luptele dintre italieni şi armata austro-ungară, în primul Război Mondial. Printre miile de morminte de pe Monte Grappa se află şi cel al soldatului Peter Pan. Acest lucru i-a atras atenţia lui Ferdinando Celi care a pornit în căutarea lui Peter Pan, soldatul. Printre altele, a ajuns în arhivele Crucii Negre din Viena şi a cerut ajutor la Consulatul Ungariei din Veneţia.
Investigaţia a dus la concluzia că soldatul s-a născut în Banat, pe vremea imperiului Austro-Ungar. După a pus cap la cap toate informaţiile, jurnalistul a scris, în 2008, o carte de mare succes, intitulată „Soldatul Peter Pan“.
„Dacă eroul cărţii scoţianului Barrie şi-a dorit să rămână copil, Peter Pan din Banat a rămas pentru totdeauna un copil-soldat, pentru că a murit la 21 de ani, în Primul Război Mondial, departe de casă şi de cei dragi. Eroul bănăţean nu numai că are acelaşi nume, dar şi multe coincidenţe de viaţă cu personajul din poveste“, spune profesorul Gheorghe Popovici, prorector al Universităţii „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, autorul volumului „Banatul Montan – Ghid turistic“.
Din cercetările lui Ferdinando Celi a reieşit că Peter Pan s-a născut în 21 august 1897, într-o localitate aflată sub administraţie maghiară, care se numea Ruszka-Bánya (devinită Rusca Montană după unirea Banatului cu România).
„Peter Pan a făcut parte din Regimentul 30 de Infanterie «Honved», Compania a 7-a, şi a căzut la datorie în ziua de 19 septembrie 1918, în luptele de pe frontul italian, în Col Caprile, la o altitudine de 1.331 de metri. A fost îngropat pe vârful Grappa din apropierea Veneţiei, la 1.776 de metri înălţime, împreună cu soldaţii care şi-au găsit sfârşitul în luptele dintre italieni şi armata austro-ungară în anii 1917 – 1918“, detaliază prorectorul Universităşii „Eftimie Murgu“. Pentru Gheorghe Popovici, Peter Pan a devenit o poveste de suflet, pentru că soţia acestuia este tot din Rusca Montantă, loc în care a petrecut mult timp din viaţă.
Monte Grappa este considerat un munte sacru pentru mai multe ţări din Europa. Acolo sunt adunate rămăşiţele pământeşti ale soldaţilor, indiferent de tabăra în care au luptat. Monumentul a fost realizat de arhitectul Giovanni Greppi şi sculptorul Giannio Castiglioni. Construcţia este una indedită, pe cinci niveluri concentrice. Soldaţii identificaţi au fost îngropaţi în direcţia în care se află ţara de provenienţă: soldaţii italieni spre sud, cei din Austria şi Ungaria către direcţiile în care se află aceste ţări.
Au fost identificaţi doar 925 de soldaţi din cei aproape 11.000 decedaţi din armata Austro-Ungară, iar pe lespedea numărul 107 a mausoleului este înscris cu bronz pe piatră numele soldatului Peter Pan.
Gheorghe Popovici merge mai departe cu imaginaţia şi crede că analogiile dintre personajul din poveste şi „copilul-soldat“ sunt frapante. „Piatra tombală 107 s-a făcut cunoscută prin faptul că, de la inaugurarea monumentului, periodic sunt puse flori de câmp, pietricele de munte sau scoici de mare de către mâini necunoscute. Este de-a dreptul un mister care confirmă că basmul nu diferă de realitatea istorică. În fiecare seară, alpinii, veteranii, curăţă mormintele, însă dimineaţa următoare apar florile ca printr-o magie.
În dosarele Crucii Negre (n.r. – o asociaţie a veteranilor din primul război mondial) păstrate la Viena, Peter Pan s-a născut la Ruszkabanya-Krassó-Szöreny, în acelaşi an în care J.M. Barrie a schiţat pentru prima oară personajul său. O altă coincidenţă care îi leagă pe cei doi Peter este cuvântul «grappa», care derivă din goticul «krappa», a cărui semnificaţie în engleză este «Hook» (n.r. – cârlig).
În timp ce imaginarul Peter Pan din poveste lupta împotriva Căpitanului Hook, Peter Pan copilul-soldat a luptat pe Monte Grappa. Eroul din poveste avea ca prietenă nedespărţită o capră. Peter Pan moare în luptă la Col Caprile, vârf la poalele căruia se află Valle delle Capre (n.r. – Valea caprelor). Pe păşunile masivului Grappa răsună şi astăzi sunetul de clopoţel al tălăngilor de capre, iar Clopoţel era numele zânei îndrăgostite de Peter Pan în poveste“, explică profesorul Popovici.
Şi ar mai exista o analogie. Peter Pan din poveste trăia într-o „ţară care nu există“, în timp ce „umbra“ soldatului Peter Pan s-a întors acasă, în România, odată cu destrămarea Imperiului Austro-Ungar.
Conform relatărilor presei din Italia, pentru că mormântul lui Peter Pan a devenit atât de celebru, grupurile de elevi care vizitează monumentul lasă ca omagiu flori şi pietricele.
Mama lui Peter, Maria Pan, necăsătorită, a rămas gravidă la 18 ani. După ce l-a născut pe Peter, s-a străduit să-l crească singură. De la vârsta de 14 ani, Peter Pan a lucrat la cariera de marmură de la Ruşchiţa, asemuită cu cea de la Carrara (Italia), ba chiar considerată superioară calitativ.
Cercetările au relevat că, pornind la război, Peter Pan a luat cu el un fluier din alun, iar în desagă a pus trei lucruri: o crenguţă cu floare, o scoică şi o bucată de marmură de Ruşchiţa. „Crenguţa cu floare i-a fost dăruită de iubita lui, Liliana, cea cu care spera ca, după război, să se însoare. Scoica era darul primit de la prietenul său din sat, Ovidiu, care devenise un marinar vagabond care trăia în Veneţia. Bucăţica de marmură de la cariera unde a lucrat a fost dăruită de mama lui, pentru a nu-şi uita satul“, a mai povestit Gheorghe Popovici.