Deceneu este un personaj din istoria dacilor care a stârnit interesul de-a lungul timpului. Misterios este modul în care acesta, din „vrăjitor“ şi „şarlatan” rătăcitor, ajunge mâna dreaptă a regelui Burebista şi, mai mult decât atât, îi urmează la tron. Se bănuieşte că a complotat la înlăturarea marelui rege dac.
Marele preot Deceneu, este o figură emblematică a antichităţii spaţiului carpato-danubiano-pontic. Confundat uneori cu însăşi zeul Zamolxe, preotul dac este perceput ca un ascet şi om de ştiinţă revoluţionar. Misticii şi pseudo-istoricii îi atribuie lui Deceneu inclusiv puteri paranormale, cunoştinţe ieşite din comun şi chiar secrete ale unor tehnologii ultra-avansate.
Dincolo de aceste consideraţii, pentru autorii antici, Deceneu nu a fost decât un ”şarlatan„, ”vrăjitor” venit la curtea lui Burebista şi devenit în scurt timp, mare preot şi mai apoi rege.
Cine era ”şarlatanul” Deceneu
În Dacia exista o clasă sacerdotală, ala cum arată scrierile antice. De exemplu Strabon aminteşte despre o serie de categorii de preoţi, şamani şi asceţi. Reputatul istoric şi arheolog Ion Horaţiu Crişan pomeneşte în lucrarea sa ”Spiritualitatea geto-dacilor” chiar de existenţa unor oameni sfinţi în sistemul religios al geto-dacilor adoratori ai lui Zamlmoxe.
„Din relatările lui Strabon reiese că la geto-daci existau oameni cucernici, care erau onoraţi şi socotiţi sacri, ce duceau un trai liniştit. Ei nu mâncau vieţuitoare şi nu se atingeau de carnea turmelor lor, hrănindu-se cu miere lapte şi brânză.Aceştia îşi duceau viaţa fără a avea legături cu femeile”, preciza Ion Horaţiu Crişan. La rândul său Vasile Pârvan preciza că această castă preoţească a dacilor, era ca un ordin călugăresc, cu regulile ei stricte.
Ei bine documentele antice nu precizează că Deceneu ar fi făcut parte din aceste grupări religioase ale dacilor. Din contră era un nou venit. Este un personaj misterios, despre a cărui origine nu scrie nimeni. Nu se precizează că este dac, get, trac sau de orice alt neam. Totodată nu se ştie nimic despre înfăţişarea sau vârsta la care vine în Dacia. Se cunoaşte din izvoarele antice doar scopul şi perioada în care a sosit în Dacia. Iordanes arată că acesta ar fi ajuns în Dacia, la curtea regelui Burebista în anul 82 ÎHR. ” Atunci când Burebista era rege al goţilor(n.r. geţilor, confuzia era frecventă în perioada în care scria Iordanes la rândul său got), Dicineus a venit în Gothia în perioada în care Sulla îi conducea pe romani(n.r la sfârşitul anului 82 ÎHR, Sulla a devenit dictator în Roma).”, se arată în lucrarea ”Getica”(XI,67).
Totodată Strabon, renumitul geograf grec aduce la rândul său câteva precizări privind sosirea lui Deceneu în Dacia. Totodată geograful grec spune că Deceneu nu a venit de unul singur ci adus de Burebista, pentru a ţine sub ascultare poporul.
” Spre a ţine în ascultare poporul, el şi-a luat ajutor pe Deceneu, un şarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţând acolo unele semne de prorocire, mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor.”, preciza Strabon în ”Geographia”.
Cu alte cuvinte ”vrăjitorul” Deceneu, un om iniţiat în practicile orientale, a fost adus pentru a impresiona pe daci cu puterile sale şi de fapt a-i ţine sub ascultare cu ajutorul misticismului şi a unui cult reformat.
Deceneu, mâna dreaptă a lui Burebista
Practic Deceneu legitima puterea lui Burebista din punct de vedere religios. ”Vrăjitorul„ care a rătăcit prin Egipt a reuşit de minune să se impună. Istoricii spun că nu a inventat un sistem religios şi nici nu a revoluţionat spiritualitatea dacilor. Ci doar a reformat-o în aşa manieră încât să poată impune reguli stricte de conduită şi ascultare. ”Cu siguranţă că nu Deceneu este cel care a organizat pentru prima întâia oară casta preoţească geto-dacă. Este însă foarte probabil de o reformă, o anume reorganizare a preoţimii, realizată de Deceneu pe vremea lui Burebista”, precizează Ion Horaţiu Crişan. Prin talentele sale ”vrăjitoreşti” şi cunoştinţele aduse din Orient, Deceneu impresionează populaţia. Ajunge să fie privit de populaţie ca un zeu pe pământ. ”.
Era privit de populaţie ca un zeu în viaţă. ” Ba încă de un timp fusese socotit şi zeu, aşa cum am arătat când am vorbit despre Zamolxis. Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau, este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin”, preciza Strabon. Misterios este modul în care ajunge atât de repede să devină mare preot, apoi vice-rege.
Una dintre explicaţii, avansate şi de specialiştii, precum Ion Horaţiu Crişan sau Hadrian Daicoviciu, este aceea că prin intermediul lui Deceneu, Burebista, putea ţine în frâu căpeteniile diferitelor triburi dace aflate sub stăpânirea sa, dar şi populaţia care fie se temea de puterile lui Deceneu fie ajunsese să-l considere, aşa cum arată şi Strabon, un zeu. ” Buruista l-a primit pe Dicineus şi aproape i-a dat putere regală”, spune şi Iordanes în Getica. Cert este că aproape toate acţiunile lui Burebista, după venirea lui Deceneu sunt dictate de marele preot. Acesta se implică inclusiv în acţiunile militare. ” După sfatul său, goţii(n.r. geţii) au prădat ţinuturile germanilor, cele pe care astăzi francii le locuiesc”, scria acelaşi Iordanes.
Nimeni nu ieşea din cuvântul lui Deceneu
De altfel puterea lui Deceneu este într-o continuă creştere. Din mărturiile lui Iordanes în ”Getica”, influenţa marelui preot este uriaşă. ” Siguranţa, beneficiile şi singura lor speranţă, depindeau de sfaturile consilierului Dicineus, care trebuia ascultat sub orice formă. Şi ei considerau necesar să facă orice pentru îndeplinirea acestor sfaturi”, adăuga Iordanes. De altfel acesta reuşeşte să-şi facă o serie de adepţi din rândul nobilimii. ” Pe bărbaţii cei mai de seamă i-a învăţat teologia şi i-a sfătuit să cinstească anumite divinităţi şi sanctuare. I-a făcut preoţi şi le-a dat numele de pileaţi", preciza Iordanes.
Regele Deceneu şi moartea lui Burebista
Culmea, după ce ajunge în mod spectaculos de la un „şarlatan” rătăcitor în Egipt, mare preot şi mâna dreaptă a regelui dac, Deceneu reuşeşte să devină chiar rege după moartea lui Burebista din anul 44 î.Hr. Iordanes în Getica, arată că lui Burebista i-a urmat ca rege Deceneu.
”Deceneu primul rege al Daciei intra-carpatice după asasinarea lui Burebista, nu este un personaj necunoscut şi succesiunea lui la tron apare foarte firească dacă se are în vedere faptul că tocmai el fusese colaboratul cel mai apropiat al defunctului rege”, scria şi Mircea Petrescu Dâmboviţa în ”Istoria românilor”.
Pentru alţi istorici precum Ion Horaţiu Crişan, în ”Burebista şi epoca sa”, succesiunea lui Deceneu ridică semne ale întrebării. Într-adevăr nu se ştie nimic despre posibilii urmaşi ai lui Burebista dar şi despre cei care au organizat asasinarea sa. Una dintre ipoteze este revolta unor căpetenii nemulţumite că şi-au pierdut privilegiile în teritoriile lor, alta că ar fi fost chiar orchestrată de romani, având în vedere că Burebista intervenise în războiul civil între Caesar şi Pompei. Există însă şi ideea unei lovituri de palat.
„Acele căpetenii nemulţumite trebuie să fi făcut parte din anturajul regelui. Nu putea fi vorba decât de vârfuri ale aristocraţiei şi acestea făceau parte din curtea regelui”, preciza Ion Horaţiu Crişan. Iar bănuiala planează şi asupra lui Deceneu, de fapt cel mai apropiat om al lui Burebista, cel căruia i-ar fi fost cel mai uşor să-l răstoarne de la putere pe regele dac. Influenţa lui Deceneu era de altfel covârşitoare şi un complot ar fi fost la îndemână.
Totodată misterios este modul în care, în cazul unei revolte, Deceneu a rămas rege în locul lui Burebista, şi de ce de altfel mâna dreaptă a regelui nu i-a împărtăşit soarta, având în vedere că el a fost iniţiatorul acelor măsuri prin care se urmărea reformarea morală a neamurilor dacice şi ţinerea lor sub ascultarea regală. Este un alt indiciu care poate duce cu gândul la o lovitură de palat orchestrată de marele preot pentru a prelua puterea.
Dovezi nu există însă pentru a susţine orice fel de ipoteză. Singura informaţie transmisă cu certitudine de Strabon, este aceea că a avut loc o revoltă internă iar Burebista a fost ucis.
Deceneu, filosoful care şi-a educat neamul
Cert este că Deceneu ajunge rege în locul lui Burebista în anul 44 îHR. Nu reuşeşte însă să prevină distrugerea marii stăpânirii a genialului lider politic sub care servise. ”Urmaşii acestuia la domnie s-au dezbinat, fărâmiţând puterea. Când împăratul August a trimis o armată împotriva lor, puterea era împărţită în cinci state”, preciza Strabon în Geografia. Deceneu stăpânea zona intracarpatică, nucleul fostului stat dac cu capitala la Sarmisegetusa.
Mircea Petrescu Dâmboviţa, precizează că materialul arheologic arată o continuitate şi chiar o înflorire după moartea lui Burebista. Deceneu, ”şarlatanul” adus de Burebista îşi dovedeşte erudiţia şi priceperea, cultivând triburile dacice. Mai precis se preocupă de filosofie, medicină şi astrologie. Statul dac condus de Deceneu este unul teocratic, în care funcţia supremă este deţinută de un rege-preot, o invenţie a acestui învăţat care a rătăcit prin Egipt. Este mai mult un stat religios şi un leagăn al culturii.
Deceneu ca rege-preot, străluceşte ca un mare învăţat al lumii barbare.
„Observând dorinţa lor de a-l asculta în toate şi inteligenţa lor, el i-a iniţiat în toată filozofia, căci era maestru priceput . I-a învăţat etica, dezvăţându-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit în fizică, făcându-i să traiască potrivit cu legile naturii, pe care goţii(n.r. geţii) le păstrează până azi cu numele de belagines. I-a învăţat apoi logica, aducându-i peste celelalte popoare în prinvinţa strălucirii minţii. I-a îndemnat să-şi traiască viaţa în fapte bune. I-a învăţat să contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor şi toată astronomia, lămurindu-i cum creşte şi scade discul lunii şi cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura rotunjimii Pământului şi i-a învăţat sub ce nume şi sub ce semne trec de şla răsărit la apus cele 345 de stele pentru a se apropie sau pentru a se îndepărta de polul ceresc. Vezi ce plăcere ca oamenii viteji să se îndeletnicească cu filosofia, când mai aveau puţin răgaz în pauzele dintre războaie. Puteai să-l vezi pe unul cercetând poziţia cerului, pe altul ierburile şi arborii, iar unul studia creşterea şi scăderea Lunii”, preciza Iordanes în „Getica”.
Moartea lui Deceneu este desemenea un mister. Nu se ştie când şi în ce condiţii a murit Deceneu. Cert este, aşa cum arată Iordanes, i-a urmat un alt rege-preot, probabil unul dintre iniţiaţii săi, numit Comosicus.
adevarul.ro