Sfantul Ierarh Varlaam este considerat parintele limbii romane literare. Pe data de 30 august, Biserica Ortodoxa face pomenirea Sfantului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei. Sfantul Mitropolit Varlaam a pastorit Mitropolia Moldovei intre anii 1632-1653, in timpul domnitorilor Alexandru Ilias, Miron Barnovschi, Moise Movila si Vasile Lupu.
Profeţii sunt de două feluri. Mincinoşi sau adevaraţi. Impostori sau purtători ai unui mesaj divin. Magi sau ghicitori în stele. Autori de oracole şi blesteme grele, înspăimantătoare chiar. Unele au provocat sinucideri în masa; altele au dus la ruperea Bisericii, la schisme şi mari rătăciri. E greu de spus cine are dreptate.
Ne aflam pe un teren alunecos şi plin de primejdii, un loc în care cu greu mai putem distinge adevarul de minciună, vorbirea de la sine şi cea de la Dumnezeu. Cum spun cei încercaţi, diavolul poate lua uneori chip de lumină. Să ne ferim, deci. Nu oricui îi este dat darul proorociei. Nu oricine se poate sui pe acoperişul unei case, pentru a striga apoi trecătorilor să se pocaiască, trâmbiţând apropierea Judecaţii şi a vremurilor din urmă
Noi, românii, nu cunoastem mari profeţi. Poate Petrache Lupu. Poate Maica Veronica. Am pastrat doar câteva proorocii, toate legate de soarta poporului român şi de viitorul României. Unele par naive. Altele te pun pe gânduri şi te îndeamnă să judeci semnele prezentului cu alţi ochi, îţi dau dorinţa de îndreptare, de primenire grabnică a sufletului.
Sfântul Mitropolit Varlaam: Pierderea Basarabiei şi venirea regimului comunist
Această profeţie s-a pastrat prin grija pustnicilor de la schitul Zosima, din ţinutul Neamţului.
Pe mai multe pagini, Mitropolitul Varlaam vorbeşte, sub inspiraţia Sfântului Duh, despre Moldova ca un al doilea Canaan biblic, care, desi iubit de Dumnezeu, se va prabuşi cu mult zgomot, din cauza păcatelor fără numar, săvârşite de oameni. Deşi cam general formulate, nu puţine afirmaţii ale Sfântului Varlaam par să se fi împlinit deja, cea mai uimitoare din toate fiind previziunea comunismului si pierderea Basarabiei:
Biserica va încapea pe mana unor mitropoliti si arhierei nevrednici.
Taina creştină a nunţii se va lepăda.
Oamenii se vor înrăi şi vor strica obiceiurile pământului, înmulţindu-se între ei ca dobitoacele, fără nici o ruşinare.
Oamenii vor defăima tradiţiile crestineşti ale părintilor, dedându-se la tot felul de obiceiuri straine… Mare urgie va fi atunci.
Pământurile şi bunurile Ţării vor fi luate cu japca de străini.
Românii se vor vinde intre ei.
Vlăstare domneşti se vor deda la obiceiuri şi apucături ieftine şi destrăbălate.
La vremea cea din urmă, pădurile vor fi tăiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde moşiile fără de ruşine, uitând că stramoşii lor le-au păstrat cu sabia şi sângele lor.
Domnii pământului vor pune biruri şi legi cum n-au mai fost de la întemeierea Moldovei. Vor pune biruri pe apa şi pe aerul lăsat de Dumnezeu.
Românii se vor face de ruşine pe unde se vor duce…
Moldova va fi ruptă şi împărţită de “hiara roşie cu multe capete”, care va cuprinde mai toată Europa ortodoxă.
În final, Mitropolitul Varlaam va da şi alte semen ale sfârşitului, semen care pot prefigure într-un fel televiziunea, new-age-ul, manipularea genetică, scăderea natalităţii şi creşterea număruluide depresii. Zice Mitropolitul:
“La vremea cea din urmă, oamenii se vor strange unii lângă alţii, urmărind tot felul de născociri şi lepădând truda câmpului. Munca va fi o ruşine, iar cei drepţi vor fi consideraţi nebuni. Se vor înşela unii pe alţii, crezând că asta e legea lui Dumnzeu (…) Fiarele, păsările şi alte dobitoce îşi vor schimba firea şi vor apărea alte feluri de dobitoace iscate de mintea omului… În cele din urmă va ieşi un soi de oameni care, tot în numele lui Dumnezeu, vor face biserici, dar fără cruce şi, în cele din urmă, se vor amesteca în slujire cu păgânii…. Când războaiele, urgiile şi uciderile între oameni, lepădarea pruncilor din pântecele femeii va veni Apocalipsa. Când graiurile se vor amesteca ca altă dată în Babilor, sfârşitul va fi aproape”.
Mitropolitul Varlaam provenea dintr-o familie de razesi, care se numea Motoc, din Borcesti, sat situat langa Targu-Neamt. Mitropolitul Varlaam s-a nascut in jurul anului 1590. Numele sau de botez a fost Vasile. Din tinerete si-a indreptat pasii spre Schitul Zosim de pe valea paraului Secu, unde a invatat carte si limbile slavona si greaca. Pe aceeasi vatra, Vornicul Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana au ctitorit in 1602 Manastirea Secu, in care a inceput sa functioneze si o scoala.
Tanarul Vasile Motoc a intrat in obstea noii manastiri, unde a fost calugarit cu numele de Varlaam. Fiind bun povatuitor, a fost numit egumen al manastirii, iar pentru stradaniile si virtutile sale, el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit.
Ajungand sfetnic de incredere al domnitorului Miron Barnovschi, in anul 1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev si Moscova in vederea cumpararii de icoane pentru manastirile Dragomirna si Barnova si pentru biserica ctitorita de domnitor in Iasi. Cand a revenit in tara, Varlaam a primind vestea mortii Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) si pe cea a inlaturarii domnului Miron Barnovschi. In urma acestei vesti, decide sa se retraga la Manastirea Secu.
In anul 1632, in timpul domniei voievodului Alexandru Ilias, arhimandritul Varlaam a fost chemat sa pastoreasca Mitropolia Moldovei in locul Mitropolitului Atanasie (1629-1632). Noul Mitropolit unea invatatura cu rugaciunea si cuvantul intelept cu fapta cea buna. In timpul pastoririi invatatului Mitropolit Varlaam, Mitropolia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea binecredinciosului domnitor Vasile Lupu.
Sprijinit si de Sfantul Mitropolit Petru Movila al Kievului, Mitropolitul Varlaam a infiintat prima tipografie romaneasca din Moldova, in anul 1640, pe care a instalat-o la Manastirea "Sfintii Trei Ierarhi" din lasi.
Intelept aparator al dreptei credinte si al unitatii Bisericii Ortodoxe in vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat indeaproape de organizarea Sinodului de la lasi din anul 1642, care a indreptat si aprobat Marturisirea de credinta alcatuita de Mitropolitul Petru Movila al Kievului in 1638, pentru a da clerului si credinciosilor ortodocsi o calauza in lupta lor impotriva ratacirilor de la Sfanta Traditie a Bisericii.
Vrednicul Mitropolit Varlaam al Moldovei era pretuit atat in tara, cat si in afara ei. Astfel, pentru evlavia si intelepciunea sa, Mitropolitul Varlaam s-a numarat, in anul 1639, intre cei trei candidati propusi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.
Ca un pastor bun si harnic, Mitropolitul a tiparit la Iasi mai multe carti de slujba si de aparare a credintei ortodoxe, si anume: Cazania, Cele sapte taine, Raspunsul impotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu si altele. Lucrarea sa intitulata Cazania sau Carte romaneasca de invatatura la duminicile de peste an, la praznice imparatesti si la sfinti mari (1643) a fost prima carte romaneasca tiparita in Moldova, numarandu-se pana astazi intre cele mai de seama scrieri din istoria vechii culturi romanesti.
A tradus din limba slavona, impreuna cu cativa ucenici, lucrarea "Scara" a Sfantului Ioan Scararul. Astfel, egumenul Varlaam facea in Moldova primii pasi de inlocuire a limbilor straine, greaca si slavona, cu limba vorbita a poporului. Leastvita (Scara) Sfantului Ioan Scararul se numara printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romana. Mentionam ca textele traduse de Varlaam, spre deosebire de textele manuscrise rotacizante sau cele din cartile lui Coresi, au o limba romana mult mai buna, mai culta. Daca cei dintai au tradus textele slavone exact, Varlaam a adaptat textul, imbogatind astfel limba romana. Asa se explica si abundenta slavonismelor, mai ales ca nu existau termeni in limba romana pentru a exprima textul slavon.
In timpul pastoririi Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidita frumoasa biserica a Manastirii "Sfintii Trei Ierarhi" din Iasi, ctitoria cea mai de seama a domnitorului Vasile Lupu. In aceasta biserica, sfintita in anul 1639, Mitropolitul Varlaam slujea adeseori si binevestea Evanghelia lui Hristos cu ravna si intelepciune. In anul 1641, in aceasta biserica, evlaviosul Mitropolit Varlaam a asezat moastele Cuvioasei Parascheva, daruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, in semn de recunostinta pentru ajutorul oferit de el acesteia, in vremea Patriarhului ecumenic Partenie. Prin evlavia sa, Mitropolitul Varlaam a sporit mult in randurile credinciosilor cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva.
Pentru a intari credinta ortodoxa si a-i lumina pe tineri, Mitropolitul Varlaam l-a indemnat pe domnitorul Vasile Lupu sa intemeieze la Iasi, in anul 1640, prima scoala de grad inalt din Moldova, dupa modelul Academiei duhovnicesti de la Kiev, infiintata acolo de Sfantul Ierarh Petru Movila. Noul asezamant de cultura din Moldova, in care se preda in limbile greaca, slavona si romana, se afla in incinta Manastirii "Sfintii Trei Ierarhi" din Iasi, avand la inceput si profesori trimisi de Mitropolitul Petru Movila al Kievului, ca semn ca nu si-a uitat patria sa, Moldova.
Dupa ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc in anul 1653, Mitropolitul Varlaam, dornic de liniste si de rugaciune, s-a retras la manastirea sa de metanie, Secu. Vrednicul Mitropolit a mai trait patru ani, in smerenie, in rugaciune si in vietuire sfanta, stramutandu-se la vesnicele locasuri catre sfarsitul anului 1657. Toate cele agonisite in timpul vietii sale le-a daruit Manastirii Secu.
Marele Mitropolit Varlaam al Moldovei a fost inmormantat in zidul de miazazi al bisericii Manastirii Secu. Pentru ravna sa in apararea dreptei credinte si pentru vietuirea sa, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, in data de 12 februarie 2007, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a inscris in randul sfintilor din calendar pe invatatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.