În urmă cu 55 de ani, într-o localitate din Transilvania a fost făcută una dintre cele mai importante descoperiri din toate timpurile. Săpăturile arheologice au scos la iveală trei tăblițe de lut care, după cum au afirmat mai mulți savanți de renume, conțin cel mai vechi scris din lume.
1961. Acesta este anul în care în țara noastră a fost făcută o descoperire care a uimit lumea științifică. Era vară, când cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a deschis un șantier arheologic la Tărtăria. Au început săpăturile, iar rezultatele uimitoare nu au întârziat să apară. Cercetările au scos la lumină trei tăblițe de lut, 26 de figurine din lut, o podoabă realizată din scoici, dar și fragmente dintr-un schelet. Resturile umane aparțineau, după cum s-a constatat experții, unei femei de 55 de ani, vârstă la care se ajungea destul de rar acum aproximativ șapte milenii.
Descoperirea a făcut înconjurul lumii, misterioasele tăblițe de la Tărtăria stârnind interesul multor savanți de peste hotare. De altfel, plăcuțele sunt citate frecvent în articolele științifice ale savanților străini, referitoare la cele la mai vechi scrieri din lume.
“Ceea ce în străinătate s-a considerat a fi o descoperire demnă de a modifica perspectiva asupra preistoriei lumii, în ţară a fost privită cu neîncredere. (…) Cele trei tăbliţe, două în formă dreptunghiulară şi una în formă discoidală împărţită în patru, conţin o scriere, sub forma unor semne pictografice, asemănătoare celei sumeriene, dar cu aproximativ două milenii mai veche decât aceasta”, scriu, într-o lucrare de specialitate, conf.univ.dr. Elena Tereza Danciu și conf.univ.dr. Anca Ileana Duşcă, de la Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova.
ECOURI PUTERNICE ÎN ÎNTREAGA LUME
Vechimea țăblițelor este estimată la peste 7.000 de ani, potrivit cercetătorilor. Plăcuțele ar aparține culturii Vinca sau Turdaș, care s-a dezvoltat între anii 5500 și 4500 î.e.n., pe actualele teritorii ale României, Bulgariei, Serbiei, Ungariei și Greciei. Datarea s-a făcut indirect, pe obiectele găsite împreună cu tăblițele. Efectuarea unei analize cu ajutorul radiocarbonului nu mai este posibilă din cauza unor tratamente termice efectuate în trecut și din cauza conținutului prea mic de carbon.
Din păcate, descoperirea lui Vlassa a stârnit mai multe controverse în țară. Unii colegi arheologi au speculat că acesta ar fi falsificat plăcuțele. Alții au susținut că le-ar fi adus din altă parte tocmai la Tărtăria, bazându-și “acuzele” pe lipsa fotografiilor din momentul dezgropării plăcutelor sau pe faptul că arheologul nu oferea, de obicei, prea multe informații despre descoperirile sale. Însă, cei care au avut ocazia să-l cunoască pe Nicolae Vlassa spun că acesta nu ar fi recurs absolut niciodată la astfel de fapte. În paralel, cercetătorii de peste hotare nu s-au grăbit să-i conteste meritele, ci s-au axat pe studierea vestigiilor istorice.
Astfel, de-a lungul anilor, tot mai mulți oameni de știință din străinătate au confirmat valoarea colosală a acestor vestigii descoperite pe teritoriul țării noastre. Unii savanți au afirmat, cu subiect și predicat, că tăblițele de la Tărtăria conțin cea mai veche scriere din istoria omenirii. Printre aceștia se află și Harald Haarmann, specialist în istorie culturală și în istoria scrisului. Acesta a mai spus că prima civilizație din istorie este cea danubiană, fiind mult mai veche decât cea sumeriană. “Tăblițele de la Tărtăria sunt primele semne de scriere incizată, care preced pictogramele mesopotamiene (3500-3300 î.e.n.), hieroglifele egiptene (3200-3000 î.e.n), pictogramele cu inscripții de pe Valea Indului (2500 î.e.n.) sau pe cele din China (1500-1200 î.e.n.), ca și enigmaticele mesaje ale zapotecilor mexicani (600 î.e.n.)”.
Cercetătorul italian Marco Merlini, care a testat enigmaticele tăblițe și fragmentele osoase de la Tărtăria, confirmându-le “vârsta”, spunea că această descoperire de pe plaiurile mioritice “a schimbat întreaga cronologie a istoriei în Europa”, dar și “geografia legendei unde au început civilizaţiile”.
Academicianul bulgar Vladimir Gregoriev afirma, de asemenea, că tăblițele de la Tărtăria sunt mai vechi cu aproximativ 1.000 de ani decât cele sumeriene. “Scrierea, sub forma pictogramelor, a apărut în Sud-Estul Europei, și nu în Mesopotamia, așa cum se credea până acum”, explica prof.dr. Gregoriev. Totodată, arheologul rus V. Titov recunoștea că la Tărtăria “s-a ivit cea mai veche (până azi) scriere a omenirii”.
“Lista celor care au fost interesaţi şi care au scris despre aceste plăcuţe este destul de lungă. Cu toate acestea, în România, plăcuţele nu au fost privite şi nici cercetate cu acelaşi entuziasm. Continuăm cu obstinaţie fie să ignorăm, fie să criticăm toate descoperirile care ne-ar putea oferi un alt statut în istorie”, mai scriu conf.univ.dr. Elena Tereza Danciu și conf.univ.dr. Anca Ileana Duşcă, în lucrarea “Spiritualitatea geto-dacilor – între adevăr şi legendă”.