Targul de Floci, singurul oraș medieval disparut din România


Floci (alternativ: Orașul de Floci, Târgul de Floci sau Cetatea de Floci) este un oraș dispărut din Țara Românească. A fost situat la vărsarea râului Ialomița în Dunăre, pe un curs vechi al râului, azi secat (Ialomița Veche, curs azi vizibil în teren). Numele vine probabil de la lâna care se comercializa în evul mediu acolo. Orașul este atestat în prima parte a secolului XV, dar probabil exista ca loc de schimb din secolul anterior.

A fost un important centru comercial din Țara Românească din secolul XV.

Lângă oraș, postelnicul Hranite Blagodescul, membru al familiei de origine albaneză a Blagodeștilor, a ridicat în jurul anilor 1640 - 1650 mănăstirea Flămânda, ce a fost apoi închinată la mănăstirea Ivir de la Muntele Athos. Orașul a decăzut din cauza războaielor duse în zonă în secolul al XVIII-lea, dar și din cauza schimbării parțiale a cursului Dunării. În locul orașului, s-a format comuna Piua-Petrii, dispărută și ea în urma inundațiilor în prima parte a sec. XX. Cea mai apropiată localitate de ruinele orașului este Giurgeni. În anii 70 - 90 ai secolului trecut, la Floci s-au desfășurat mai multe campanii de săpături arheologice ce au scos la iveală numeroase urme ale vechiului centru urban: trei biserici și trei necropole, locuințe, ceramică etc.

Târgul de Floci este și orașul în care la 1558 s-a născut Mihai, fiul lui Pătrașcu cel Bun, care va fi supranumit Viteazul.

Este singurul oraș medieval din România care nu a fost suprapus de nicio altă locuire modernă. Această situație de excepție face ca întreaga suprafață de 80 ha să poată fi cercetată arheologic și să facă posibilă reconstituirea unei organizări de tip urban. Situl se află la 5 km de Comuna Giurgeni, Ialomița, în apropierea locului unde râul Ialomița se varsă în Dunăre. Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul a 35 de ani au evidențiat patru biserici, trei necropole, peste 200 de locuințe, ateliere.



Legenda medievală a lui Mihai Viteazul 

Cărturarii vremurilor amintesc de faptul că Mihai Viteazul s-a născut între zidurile cetăţii „Oraşului de  Floci”, unul dintre cele mai importante centre comerciale ale Ţării Româneşti din secolul al XV-ea.  Amplasat la gura de vărsare a râului Ialomiţa în Dunăre, oraşul a devenit rapid ţinta atacurilor turcilor şi tătarilor. 

În legedele locului se precizează faptul că Mihai Viteazul, odată ajuns voievod, a dat ordin ca o armată de peste 1.000 de oşteni să păzească cetatea. Tot aici se pare că voievodul a discutat pentru prima dată şi ideea unirii. 

 Renaşterea „Oraşului Pierdut” 

Perioadele înfloritoare ale Oraşului de Floci sunt întrerupte frecvent de conflictele militare existente în zonă, între populaţia autohtonă şi armatele turceşti sau tătare. Vreme de secole oraşul lui Mihai Viteazul a fost distrus din temelii şi reconstruit. 

În secolul XX, din celebrul centru comercial nu mai rămăsese la suprafaţă decât zidul unei biserici, restul ruinelor fiind îngropate sub mormane de pământ. Abia în 1976, un colectiv de specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie întreprinde săpături în vatra oraşului. Imediat după 1990, locul ajunsese o adevărată ruină. 

Totuşi  autorităţilor judeţene au făcut eforturi pentru a păstra şi  reînvia valoarea istorică a vechii cetăţi medievale din Bărăgan. În anul 2009, cu sprijinul Consiliului  Judeţean Ialomiţa a investit peste 800.000 de lei, astfel luând naştere Baza de Cercetare Arheologică de la Oraşul de Floci. De asemenea, vizitatorii au la dispoziţie panouri în limba română şi engleză, un stand de suveniruri cu produse ce au inscripţionate simbolurile acestei aşezări. 

Baza beneficiază şi o sală de şedinţe pentru cei care vor să susţină sesiuni în teren,  precum şi locuri de cazare pentru arheologi. „Este cea mai mare realizare pe care Consiliul Judeţean Ialomiţa a în spectrul cultural şi istoric ialomiţean. Valoarea acestei investiţii este nepreţuită şi va dăinui în timp“, a declarat Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa. 

Anual, Oraşul de Floci din Bărăgan este vizitat de peste 3.000 de turişti. Preţul de intrare este de doar 2,5 lei.