ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Domnitori uitati : Laic Vodă - Descopera Romania Misterioasa , Domnitori uitati : Laic Vodă - Descopera Romania Misterioasa
Cazeaza-te la Vila Paun Costinesti si spune ca esti recomandat de Crama Nobless. Vei primi o sticla de vin ! Extra !

Domnitori uitati : Laic Vodă


În galeria domnitorilor români există un voievod mai puţin cunoscut: Laic Vodă. Numele său este purtat de o stradă din Constanţa, fără ca lumea să ştie exact cine este acest conducător. Titulatura sa oficială i-ar lămuri pe trecători, însă, că el a avut un rol important în viaţa lor. 

 Laic Vodă este numele sub care mai este cunoscut voievodul Vlaicu (Vladislav I), eroul descris într-o capodoperă a literaturii române, „Vlaicu Vodă“, drama istorică scrisă de Alexandru Davila (1862-1929), fiul doctorului Carol Davila. 

Această operă a fost studiată de generaţii în şcolile româneşti, fiind, nu o dată, subiect de examen la admiterea în liceu - primul examen şcolar important al vieţii.

 Conducător al Ţării Româneşti, Vlaicu (Laic) Vodă şi-a început domnia la 16 noiembrie 1364 şi a rămas pe tron până în anul 1377. Vladislav a fost nepotul lui Basarab I şi fiul domnitorului Nicolae Alexandru, fiind încoronat în ziua morţii tatălui său. 

Există controverse privind identitatea mamei lui – fie Maria, fie Klára Dobokay, urmaşa unei familii de nobili maghiari. A avut mai mulţi fraţi şi surori, printre care se numără voievodul Radu I (care i-a urmat la tron), tatăl lui Mircea cel Bătrân. 

A fost căsătorit cu Kera-Ana (Cherana) şi a avut-o ca fiică pe Slava. De familia sa este legată cea mai veche ctitorie voievodală din Ţara Românească: Biserica Domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş. 

Reşedinţă voievodală în secolul al XIII-lea, lăcaşul de cult a fost început de Basarab I (1310-1352), continuat de Nicolae Alexandru (1352-1364) şi terminat de Vlaicu Vodă (1364-1377). Monument UNESCO, biserica este un edificiu în cruce greacă înscrisă, de tip complex, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii româneşti medievale. Picturile sale murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate în anii 1364-1369.



 Mormântul lui Vlaicu Vodă este încă un mister pentru istorici. S-a crezut că voievodul odihneşte în al zecelea mormânt din ctitoria sa, ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de renovare ale bisericii, la 31 iulie 1920. Dar analizele ADN efectuate de cercetători în 2012 au revelat că rămăşiţele nu-i aparţin lui Vlaicu Vodă, ci unui alt principe român din dinastia Basarabilor, care a murit cel târziu în 1370. 

O ipoteză spune că acesta ar fi fost frate cu Vlaicu şi cu Radu, pe nume Voislav. Vlaicu Vodă a fost cel care a oferit privilegii pentru braşoveni în 1368, acordându-le vama percepută mărfurilor: tricesima (a 30-a parte din valoarea transportului). 

Tot el este primul voievod al Ţării Româneşti care bate monedă - ducaţii de argint, plus o monedă secundară care rezistă şi-n zilele noastre: banul. Nicolae Iorga îl consideră unul dintre cei patru voievozi care au construit Ţara Românească: Basarab I, Nicolae Alexandru, Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân. 

„Lui Vladislav îi revine meritul de a fi întins graniţele peste hotarele moşiei româneşti propriu-zise luând pe cursul de sus al Oltului cealaltă margine a plaiurilor, pătrunzând astfel în acea lume ungurească pe care bunicul său o împiedicase de a veni încoace“, scria Nicolae Iorga. 

Voievodul a ajutat la întărirea ţinutului lui Dobrotici de la Dunăre - viitoarea Dobroge. Din cancelaria sa au fost transmise posterităţii doar patru documente oficiale. 

Actul prin care domnitorul dăruieşte în anul 1374 ctitoriei sale Mănăstirea Vodiţa din Mehedinţi trei sate, venitul domnesc de la opt pescării de la Dunăre şi alte bunuri, este păstrat la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti. Acesta este unul din cele mai vechi documente din Ţara Românească. 

Laic Vodă a murit într-una din bătăliile Severinului, când cetatea era apărată contra atacurilor armatei regelui Ludovic I al Ungariei. Voievodul român a fost grav rănit şi a pierit în 1377.

adevarul.ro

Share on Google Plus

About Omae Bazooka

CELE MAI TÂMPITE ŞTIRI