Cele mai traznite recorduri romanesti omologate de Guiness World Records


Cea mai mare lingură de lemn, cea mai mare ciorbă de burtă sau cel mai mare număr de persoane care s-au rujat în acelaşi timp. Sunt doar trei dintre recordurile trăznite realizate în România, în ultimii ani, şi care au fost incluse oficial în Cartea Recordurilor.

 Centrul Cultural Mioveni a doborât recordul pentru cea mai mare lingură de lemn din lume. Lingura măsoaraă 17,79 metri lungime şi 1,5 metri în cel mai lat punct. Această lingură uriaşa a fost realizată în 14 zile de către meşterul popular Ioan Rodos şi fiul acestuia Gheorghe Rodos. Lingură reprezintă o adevărată operă de artă fiind ornată cu motive populare tradiţionale şi cu sigla oraşului Mioveni. Recordul înregistrat de meşterii români în 7 iunie 2013 l-a doborât pe cel deţinut până acum de India unde există o lingură de 12,06 metri lungime. 

   Recordul privind cele mai multe persoane ce s-au rujat împreună simultan timp de un minut a fost doborât în 8 martie 2014 într-un mall din Cluj unde au participat 1.384 de persoane ce s-au rujat timp de un minut folosind rujurile şi oglinzile primite la intrare. Participantele au fost de toate vârstele, de la adolescenţe până la pensionare. Recordul a fost omologat imediat de către reprezentatul Guinness Book care a venit special de la Londra. Recordul anterior era deţinut de Caracaş, capitală Venezuelei, unde în august 2012, 1.002 femei şi bărbaţi s-au rujat timp de un minut într-un centru comercial.   

  România deţine şi recordul privind cea mai mare pâine rustică de cartofi. În compoziţia acestei pâini au intrat 57 de kilograme de făină, 34 litri de apa, 5 kilograme de cartofi, un kilogram de drojdie şi sare. Pâinea a fost coaptă în stil tradiţional şi a stat în cuptor şase ore la o temperatură de aproximativ 300 grade Celsius. După ce a fost omologat recordul, pâinea a fost împărţită celor prezenţi la eveniment, hrănind peste 800 de persoane. Recordul a fost stabilit la târgul Indagra în anul 2014 de către un brutar din Sfântu Gheorghe.

   Tot în ţara noastră a fost stabilit şi recordul privind cea mai mare salată vegetală din lume. Aceasta a cântărit 19,05 tone şi la preparare au muncit la ea câteva sute de voluntari din Bucureşti. Salata a fost preparată într-un vas imens de 4.400 kg şi avea o înălţime de 53 de centimetri, 2,94 metri lăţime şi 17,92 metri lungime. Pentru prepararea uriaşei salate s-au tăiat şase tone de roşii, patru tone de salată verde, patru tone de castraveţi, două tone de ardei, două tone de ceapă şi două tone de morcovi. Pentru înmiresmarea ei s-au mai adăugat 400 de kilograme de măsline, 800 de litri de ulei şi 400 de kilograme de sare. Recordul a fost realizat în septembrie 2012 în oraşul Pantelimon din judeţul Ilfov.  

 Recordul privind cea mai mare ciorbă de burtă a fost înregistrat în octombrie 2007. Ciorba de burtă, avea 1.058 de litri şi a fost preparată de opt bucătari care au gătit şapte ore, la Bucharest Food Festival. 

Cel mai mare coş împletit din lume este un coş de nuiele împletit în cadrul ediţiei Festivalului Turda Fest, în perioadă 25-27 septembrie 2009, când a fost catalogat de World Records Academy drept cel mai mare din lume. Coşul are o lungime de aproape 19 metri, o înălţime de 9,48 de metri, o lăţime la bază de peste 10 metri şi a fost împletit în nouă zile de o echipă de 16 membri ai comunităţi de ţigani din Turda. 

   Guinness World Records a omologat recordul privind cel mai mare monument dedicat cepei realizat de de Cornel Durgheu, decanul Facultăţii de Arte Vizuale din Oradea. Acest monument destinat cepei se găseşte în comuna Pericei din Sălaj şi are o înălţime de şase metri. Bulbul ce are o înălţime de 4,5 metri este realizat din fibră de sticlă, răşini sintetice şi este acoperit cu tablă de cupru bătută. Soclul pe care este aşezat bulbul are o doi metri şi este realizat din beton placat cu travertine.   



   Cei mai buni bucătari din Munţii Apuseni au realizat un balmoş uriaş, de 500 de kilograme, stabilind un nou record mondial, care a fost premiat de Cartea Recordurilor la data de 18 octombrie 2007. Balmoşul este o mâncare tradiţională a ciobanilor din Carpaţi, având că ingrediente făină de grâu, făină de porumb şi smântână, care sunt fierte împreună timp de trei ore. Pentru pregătirea balmoşului moţesc s-au folosit 443 de kilograme de smântână, 4,43 kilograme de sare, 35 de kilograme de făină albă, 55,3 kilograme de mălai. Cele peste 2.000 de porţii de balmoş rezultate au fost împărţite gratuit tuturor celor prezenţi la eveniment: Târgul de Turism de la Albac.  

 24 de tineri români au jucat la Sibiu, cel mai lung meci de baschet înregistrat vreodată, care a durat în total 80 de ore. A început la data de 30 august la ora 11.00 şi a luat sfârşit la data de 5 august 2007, ora 19.00. Jucătorii români au depăşit, astfel, precedentul record de 72 de ore fără întrerupere. Recordul a fost realizat în august 2007.   

 Recordul celui mai lung şir de prezervative înnodate   Trei kilometri şi trei sute de metri, este recordul la cel mai lung şir de prezervative înnodate, deţinut de români. Evenimentul desfăşurat în octombrie 2007 a reunit aproape 1.700 de oameni care au legat 25.773 de prezervative, într-un şir de aproape 3.300 de metri. Cu această cifră a fost doborât recordul anterior de 2.700 de metri, stabilit în Thailanda de UNESCO.  

  În iunie 2008, World Records Academy a acordat titlul de cel mai scump ziar din lume publicaţiei româneşti ”Zimbrulu şi Vulturulu”, în valoare de 830.000 de euro. Această sumă a fost stabilită la o licitaţie din Geneva. Piesa a avut un preţ de pornire de 500.000 de euro, dar a ajuns la 830.000 de euro, fiind cumpărată de un colecţionar britanic. "Zimbrulu şi Vulturulu” a apărut pentru prima data în luna noiembrie a anului 1858, fiind tipărit la Iaşi, unde era editat în regim de cotidian.  

 Cea mai mare omletă ţărănească a fost gătită de o echipă de 20 de bucătari, în mai 2009. Cifrele acestui record se prezintă astfel: 30.000 de ouă folosite, o tonă şi jumătate de cartofi, 300 de kilograme de legume, 400 de kilograme de şuncă, 400 de kilograme de caşcaval, 200 de litri de ulei vegetal, 30 de kilograme de pătrunjel, 15 kilograme de sare şi 3 de piper. Toate acestea au produs o omletă de peste 20 de metri pătraţi şi 3,75 de tone.  

   Localnicii din Suceava au intrat în Cartea Recordurilor cu cel mai mare ou încondeiat din lume. Oul uriaş a fost amplasat în centrul oraşului Suceava şi a fost omologat, la data de 18 aprilie 2009, de World Records Academy că fiind cel mai mare ou tradiţional din lume. A fost confecţionat din fibră de sticlă de către o firmă din Buzău şi decorat cu desene realizate pe autocolant de către o firmă suceveană, are o înălţime de 7,25 metri, diametru de 4,6 metri şi o greutate de 1,8 tone.    



Cel mai lung lanţ de pizza din lume măsoară peste 496 de metri lungime şi a fost stabilit la începutul lunii octombrie în 2009, în Bucureşti. Peste 2.200 de pizza au format un lanţ lung de aproape 500 de metri. Pentru a obţine această cantitate, cei care l-au preparat au folosit 600 de kilograme de făină special, 400 de kilograme de mozzarella, 200 de kilograme de sos de roşii, 15 litri de ulei de măsline şi trei kilograme de drojdie de bere. 90% din lanţul de pizza a fost donat adăposturilor de copii din Bucureşti, iar 10% a fost mâncat de către participanţii de la Bucharest Food Festival, din 3 octombrie 2009.     

   Tot în 2009 a ajuns în Cartea Recordurilor şi Roşia Montană. Comuna din Munţii Apuseni a devenit prima comunitate minieră din lume în care cei mai mulţi oameni au căutat simultan aur cu şaitrocul (unealtă tradiţională pentru căutat aurul). Acţiunea pentru stabilirea acestui record a avut loc în august 2009, de Ziua Minerului, când peste o sută de localnici de toate vârstele s-au adunat pe stadionul ”Minerul” din Roşia Montană, hotărâţi să intre în Cartea Recordurilor. Condiţiile realizării recordului mondial au fost stabilite şi supervizate de Guiness World Records, iar organizatorii evenimentului au pus la dispoziţa participanţlor peste o sută de şaitrocuri, lucrate manual de meşteri locali, cu ajutorul cărora s-a căutat aur în aluviunile aduse de pe râurile din zonă, în jurul unui jgheab de aproape 50 de metri lungime. Localnicii au găsit paiete de aur, care au fost apoi trimise pentru analiză la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

adevarul.ro