ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Sarbatorile de iarna in Romania comunista - Descoperă România Misterioasă , Sarbatorile de iarna in Romania comunista - Descoperă România Misterioasă


Sarbatorile de iarna in Romania comunista


Banane verzi procurate pe sub mână şi învelite în ziare pentru a fi coapte, brazi decoraţi cu hârtie creponată, porci ascunşi în portbagajele maşinilor, Moş Gerilă cu iz socialist, Pluguşor cu versuri comuniste  şi trecerea dintre ani cu Nicolae Ceauşescu. Aşa arata luna sărbătorilor de iarnă în vechiul regim. 

Decembrie sub comunişti n-avea nimic din strălucirea sărbătorilor de astăzi. Sub regimul fostului dictator Nicolae Ceauşescu, vreme de câteva decenii, 

Moş Crăciun a fost înlocuit cu Moş Gerilă, o invenţie prin care comuniştii atei au dorit să şteargă din conştiinţa colectivă sărbătoarea creştină a Crăciunului.

 În vremea dictaturii Ceauşiste, zilele de Crăciun erau lucrătoare, 

Moş Gerilă venea în seara de Revelion, iar Bradul de Crăciun era, de fapt, Pom de iarnă.  

 Sărbătorile de iarnă în România lui Nicolae Ceauşescu au fost la fel de austere ca şi regimul. Startul sezonului de sărbătoare se dădea târziu după intrarea în vacanţa de iarnă a elevilor, iar vârful sărbătorilor îl constituia Revelionul, deoarece pentru comuniştii atei sărbătoarea Crăciunului nu exista.

 Copiii intrau în vacanţa de iarnă după 22 decembrie. 

Zilele de Crăciun erau lucrătoare şi startul Sărbătorilor de Iarnă se dădea după 27 decembrie şi abia după această dată era indicată amenajarea pomului de iarnă în casele românilor. Cei care amenajau bradul mai devreme îl ţineau departe de ferestre şi evitau instalaţiile de iluminat pentru a nu atrage atenţia. Cum beteala nu se găsea în magazine, brazii erau împodobiţi cu globuleţe şi aranjamente din hârtie creponată.   

Moş Gerilă şi pluguşorul socialist  

 La începutul anilor 50, comuniştii au decis să-l înlocuiască pe Moş Crăciun cu Moş Gerilă, o invenţie menită să şteargă din conştiinţa poporului sărbătoarea creştină. Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare.    

  

Începând cu 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar în ziarele vremii moşul cu barbă albă şi haine roşii, care aducea daruri copiilor cuminţi, a început să apară cu denumirea de Moş Gerilă. Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. Nu doar numele Moşului l-au schimbat comuniştii, ci şi cântecele şi colindele specifice Sărbătorilor de Iarnă. 

Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, fiind înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.  

 ”Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (...)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru ... Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am'nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ...." suna Pluguşorul din 1980.    

 Revelion comunist   

Punctul culminant al Sărbătorilor de iarnă îl reprezenta Revelionul, iar pentru românii aflaţi sub dictatura ceauşisită pregătirile pentru Revelion începeau cu câteva zile înainte. Fără forfotă în magazinele ale căror galantare erau goale chiar şi în preajma Sărbătorilor, românii încropeau masa de Revelion din ce găseau. 

Cafea procurată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, banane puse din timp la copt, în ziare, cârnaţi procuraţi pe pile, salată boeuf şi preparate din porcii tăiaţi din gospodăriile de la ţară. 

De cele mai multe ori, porci tăiaţi la ţară pe furiş erau transportaţi, în secret, la oraş, în portbagajele autoturismelor.   În lipsa petrecerilor la restaurant, rezervate în timpul regimului doar nomenclaturiştilor, românii se adunau în grupuri mici, în apartamente, şi aveau ca unică distracţie programul difuzat de TVR.

 Seara de Revelion era singura din an în care Televiziunea Română difuza program prelungit şi în care nu se lua lumina. La televizor, startul petrecerii se dădea la ora 21.00. Invariabil, ani în şir, programul de Revelion de la TVR începea cu Corul şi Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii. Urma un program de muzică populară şi celebrele scenete umoristice, cele mai apreciate din tot programul de Revelion. 

Ani la rând românii şi-a petrecut Revelionul cu Toma Caragiu, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Ştefan Bănică sau Florin Piersic. Scenetele umoristice care amuzau românii în noaptea de Revelion treceau înainte prin cenzura de partid, pentru ca nu cumva umorul să lezeze sau să atingă conducătorul iubit.  

 Nu exista noaptea de Revelion fără mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Înainte de miezul nopţii, fostul dictator intra în casele tuturor românilor pentru a le aminti marile realizări socialiste şi pentru a le urma putere de muncă pentru următorul an. 

Mesajul era urmat de Hora Unirii, după ce ceasul bătea prima oră a noului an. Programul TVR continua cu şlagăre şi scenete umoristice până spre dimineaţă. Nelipsită de la încheierea programului de Revelion era ”Periniţa” melodie cu care se dădea ”stingerea” nopţii dintre ani la televizor.



adevarul.ro

Share on Google Plus

About Omae Bazooka

Magazin Cultural Ştiinţific

Magazin Cultural Ştiinţific