Comoara găsită în 1970 în Sarmizegetusa Regia care a declanşat febra aurului


O monedă de aur găsită în 1970 în Sarmizegetusa Regia, singura descoperire de acest fel făcută publică de autorităţile comuniste, a atras cel mai mare val de căutători de comori în cetăţile dacice, după 1990. Povestea Kosonului valoros a fost relatată chiar şi în ziarele din acea vreme. 

 Cea mai stranie comoară descoperită în Sarmizegetusa Regia în anii regimului comunist a fost un Koson din aur, scos la iveală de un localnic şi predat autorităţilor, în toamna anului 1970. 

Povestea descoperirii a fost făcută publică în primăvara anului următor, printr-o relatare în ziarul local Drumul Socialismului. Tot atunci, în zonă a demarat şi o campanie de cercetări arheologice. „Valoroasă descoperire numismatică” a fost titlul articolului care anunţa evenimentul, la câteva luni după găsirea comorii dacice.

 „Cu puţin timp în urmă, cetăţeanul Ştefan Portic a găsit din întâmplare o monedă în pădurea din apropierea fostei reşedinţe a regilor daci, Sarmizegetusa. La o cercetare mai atentă, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) şi reprezintă o raritate numismatică. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea. Moneda a fost emisă între anii 40 şi 29 înaintea erei noastre şi este o copie a denarului republican roman. Inscripţia este în limba greacă şi se referă la numele presupusului rege dac, Koson. În fotografii, cele două faţete ale monedei: consul roman între doi lictori care poartă torţele şi vultur ce ţine în gheare o cunună”, informa, într-un articol nesemnat, Drumul Socialismului, din 21 februarie 1971.

 De la începutul secolului al XIX-lea, când sute de astfel de monede antice preţioase au fost găsite de localnici în aceeaşi zonă, autorităţile nu au mai semnalat astfel de descoperiri. 

„Timp de aproape şaptesprezece decenii nu s-au mai semnalat monede Koson sau ale lui Lysimach printre descoperirile de pe dealul Grădiştei sau din regiunea munţilor Orăştiei. În septembrie 1970 un muncitor a găsit la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la distanţă de circa un kilometru, o monedă de aur Koson. Astfel avem pînă în prezent trei puncte topografice sigure cu descoperiri de monede Koson în regiunea Sarmizegetusei Regia”, informa cercetătoarea Iudita Winkler în lucrarea „Consideraţii despre moneda „Koson”, din 1972, dedicată monedelor antice din aur. 

Potrivit cercetătorilor, staterii Koson descoperiţi doar la Sarmizegetusa şi în împrejurimle celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti. 

Anul următor a fost găsită o tonă de unelte .Dacă în urmă cu două secole descoperirea galbenilor a transformat zona Sarmizegetusei într-un El Dorado al căutătorilor de comori antice, pe care autorităţile locale au făcut eforturi uriaşe să îi ţină sub control, după descoperirea monedei din 1970 se poate doar intui că locul a devenit atractiv pentru căutătorii de comori, nefiind înregistrate alte descoperiri de aur. 

Totuşi, în zonă au fost găsite şi alte obiecte antice. „În primăvara anului 1971, la corhănitul buştenilor din exploatarea forestieră de pe versantul de sud al piciorului Muncelului, pe care se află Sarmizegetusa şi la est de incinta sacră, s-au descoperit unelte dacice de făurărire. Această descoperire fortuită a determinat începerea săpăturilor din campania anului 1971 în acel punct, cunoscut cu numele de Căprăreaţa.



 Cercetările au dus la dezvelirea unui mare atelier de făurărie, cu unelte, produse în curs de prelucrare şi produse finite, precum şi a circa 1.000 de kilograme de fier în lupe. Alte terase din apropiere au fost sondate constatându-se că toate au urme de locuire antică”, informau arheologii Constantin Daicoviciu, Ştefan Ferenczi şi Ioan Glodariu în studiul „Cetăţi şi aşezări dacice în sud – vestul Transilvaniei” din 1989.

 Comoara din 1970 a declanşat febra aurului. Moneda din aur găsită de Ştefan Portic şi uneltele dacice găsite de alţi localnici în anul următor au atras în anii 1990 numeroşi căutători de comori în Sarmizegetusa Regia, mulţi dintre ei dotaţi cu detectoare de metale, iar lucrările de specialitate dedicate acestora, volume de arheologie şi planul urbanistic zonal al cetăţilor dacice au fost surse de informare ale traficanţilor de comori post-decembrişti.

 O anchetă a procurorilor informa că ginerele localnicului care a descoperit moneda koson le-a devenit călăuză traficanţilor de comori. Printre cei care au profitat din plin de informaţiile primite de la oamenii din zonă despre tezaurele scoase la iveală în anii 1970 au fost Darius Baci şi Mircea Mihăilă, condamnaţi pentru traficarea unui tezaur de peste 3.600 de monede antice din aur (peste 30 de kilograme de aur), descoperit la sfârşitul anului 1990. 

În primăvara anului 1998, în perioada sărbătorilor de Paşti, cei doi au fost surprinşi de pădurarul cantonului silvic din zonă, în timp ce efectuau în ţinută de camuflaj detecţii neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia. I-au cerut acestuia relaţii privind locul unde se afla sectorul arheologic „Căprăreaţa”, despre care deţineau informaţia că în anul 1970, la exploatarea parchetului lemnos, muncitorii au găsit o monedă Koson din aur. În perioada următoare obţinerii informaţiilor, pentru a-şi spori şansele de atingere a scopului, învinuiţii au iniţiat o asociaţie infracţională având drept scop localizarea şi sustragerea tezaurelor protejate, la care au aderat apoi doi localnici, dintre care unul ştia de la socrul său locul unde a descoperit moneda Koson în 1970. 

Potrivit anchetatorilor, la asociaţie au mai aderat fraţii Nedelcu, sârbul Duşan Djuric şi alţi interlopi cu preocupări în domeniul braconajului arheologic. Activitatea de braconaj a grupării devenise notorie pentru autorităţile locele, la sfârşitul anilor 1990, iar Alexandru Gogan, fost şef de post de la Orăştioara de Sus, anchetat în prezent, dar şi un maior din Orăştie, au fost de acord să sprijine demersurile căutătorilor de comori. 

Cele peste 30 de kilograme de monede Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur găsite în vara anului 1998 de traficanţii de comori au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA, se arată în dosar, iar în prezent sunt date în urmărire internaţională. Şi alte grupuri de vânători de comori, condamnate sau anchetate în prezent, au apelat la localnici pentru a afla unde au fost găsite tezaurele din Sarmizegetusa Regia.

adevarul.ro