ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Misterul relicvelor egiptene gasite in sudul Moldovei. Ce legatura exista intre daci si faraoni? - Descopera Romania Misterioasa , Misterul relicvelor egiptene gasite in sudul Moldovei. Ce legatura exista intre daci si faraoni? - Descopera Romania Misterioasa
Cazeaza-te la Vila Paun Costinesti si spune ca esti recomandat de Crama Nobless. Vei primi o sticla de vin ! Extra !

Misterul relicvelor egiptene gasite in sudul Moldovei. Ce legatura exista intre daci si faraoni?


Descoperiririle arheologice facute in 1982 pe actualul teritoriu al combinatului siderurgic din Galati conduc spre ipoteza socanta ca dacii aveau schimburi culturale intense cu Egiptul antic. In acelasi timp, insa, totul poate fi doar o coincidenta, iar artefactele sa fi ajuns in sudul Moldovei dupa cucerirea romana, prin intermediul unor soldati de origine africana, potrivit adevarul.ro.

Descoperirea arheologica a produs rumoare printre specialistii in istorie. La fata locului, acestia au gasit un mormant de incineratie, cu elemente romane clare, insa si cu elemente egiptene care nu au putut fi explicate cu claritate nici pana in zilele noastre. Istoricii balanseaza intre mai multe teorii cu privire la motivul pentru care au fost „transplantate” elementele culturii egiptene, cale de mii de kilometri, tocmai de pe malurile Nilului, din nordul Africii, pe malul Siretului, in sudul Moldovei.

Din contextul funerar, pe langa resturile defunctului (cenusa, oase calcinate, urme de arsura, carbuni) care fusese incinerat pe loc pe un rug individual, au mai fost recuperate cateva fragmente ceramice si trei vase intregi. Doua dintre acestea, specific romane, dateaza mormantul in intervalul dintre secolele II–III, dupa Hristos. Insa cea mai importanta descoperire de mormantul amintit este al treilea obiect: un vas antropomorf din bronz, de origine egipteana, unicat pe teritoriul romanesc, cu inaltimea de 17 centimetri si cu un diametru de 8,5 centimetri.

Vasul statueta reprezinta un bust de barbat, redat intr-o ipostaza hieratica. Are fata ovala, precis conturata anatomic, ochii mari, sprancenele proeminente. Gura mica, cu buze subtiri este inconjurata de mustati mari, stufoase, lasate in prelungirea barbii lungi. Capul este incadrat de parul bogat, redat in suvite lungi, impletite, ce pornesc din crestet, prelungindu-se pe umeri si pe spatele figurinei. Umarul stang este acoperit de un chiton ce cade in falduri, lasand dezvelit umarul drept.



Bratul drept este indoit din cot, cu palma asezata in dreptul inimii. Gura vasului este dispusa firesc in partea superioara, cu gatul figurat pe capul statuetei. „Lateral sunt fixate doua mici tortite, puternic uzate, ceea ce a dus la presupunerea ca acest recipient era purtat la gat, fiind prins cu snur ce trecea prin cele doua tortite. Referitor la utilitatea sa, avand in vedere si alte analogii, identificate in special in provinciile romane de la sud de Dunare, piesa se incadreaza in repertoriu recipientelor cu caracter ritual, pentru pastrarea uleiurilor, sau a altor substante utilizate in cadrul unor ceremonii religioase”, consemneaza arheologii in revista Muzeului de Istorie Galati - DANUBIUS, VIII-IX, 1979, paginile 145-151.

In ceea ce priveste personajul reprezentat, acesta a fost ipotetic identificat de cercetatori cu o divinitate egipteana: zeul Sarapis. Varianta aceasta ar fi sustinuta si de constatarea pe cale arheologica a adorarii in zona castrului de la Barbosi a unor divinitati de aceeasi factura orientala. Alaturi de divinitatea microasiatica Kybele sunt semnalati in spatiul amintit si zei de origine egipteana, pe o placheta si alte cateva piese ceramice, intre care un medalion pe care este redat Nilul personificat. Cu alte cuvinte, relicvele egiptene sunt destul de numeroase in zona Barbosi, chiar daca nu s-au descoperit, cel putin deocamdata, dovezi de vietuire care sa se inscrie in tiparele arhitecturale de tip nord-african.

Ce cauta un zeu egiptean la marginea de nord-est a Imperiului Roman? Faptul ca divinitatea egipteana a fost „imprumutata” de civilizatiile din nordul Africii, de cele din Asia Mica si de cele din sudul Europei pare un fenomen firesc de „contaminare” religioasa. Este foarte greu de explicat, insa, cum a ajuns respectivul cult in sudul Moldovei, la nord de Dunare, cata vreme nu au fost descoperite dovezi similare nicaieri pe teritoriul romanesc.

Share on Google Plus

About Omae Bazooka

CELE MAI TÂMPITE ŞTIRI