De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X?


Dacă adevărul istoric ar fi pus la locul lui, tot ce știm noi astăzi despre istoria antică a Europei ar fi aruncat în aer.


Astfel, un alt episod istoric surprinzător și necunoscut în România, legat de traco-geto-daci, ne vine tocmai din Franța. “Ce treabă ar avea dacii, geții sau tracii cu Franța?” ar întreba unii. Dacă luăm în discuție izvoarele istorice, atunci au multă treabă…

Astfel, istoricul normand Dudon de Saint-Quentin, care a scris o istorie a primilor duci de Normandia, ne spune în secolul X că William Spadă-lungă, tatăl viitorului Richard I al Normandiei, a dat dispoziție (lui Bothon) ca fiul lui să învețe limba… DACĂ.


Iată citatul: “Pentru că locuitorii din Ruen utilizează mai mult limba romană decat limba dacă, și pentru că cei din Bayeux se servesc mai mult de limba dacă decât de cea romană, eu vreau ca fiul meu sa fie dus cât mai repede posibil la Bayeux ca să fie, Bothon, crescut și format sub responsabilitatea ta cu cea mai mare grijă în limba dacă, învățând-o definitiv ca să poata discuta mai târziu cu oamenii de origine dacă.” (De moribus et actis primorum Normanniae ducum) *** Vezi referințe exacte la sfârșitul articolului


Desigur, prima întrebare care ne poate veni în minte este: Ce să caute dacii sau limba dacă pe teritoriul Franței, acum 1.000 de ani, că doar ni s-a spus la istorie că dacii, geții și tracii au dispărut de pe planeta asta, chiar din sistemul solar, încă din antichitate?!? Și, desigur, și-au luat și limba cu ei… 

Păi, în realitate, legendele normande vorbesc despre originea troiană, adică tracă, a normanzilor, relatând cum, după căderea Troiei, regele Antenor a fugit cu 2000 de cavaleri și o suită de alte 500 de persoane, a trecut pe lângă Dunăre, prin Dacia, Panonia, Germania si a ajuns in Scandinavia… De acolo, mai târziu, urmașii acelora au coborât în Normandia. Ceea ce explică acest surprinzător episod de istorie medievală. 



Despre aceste legende ale originii troiene (tracice) a normanzilor ne vorbesc Dudon de Saint-Quentin (a trăit între 965-1043), Guillaume de Jumièges (a trăit între 1000-1070) și Benoît de Sainte-Maure (a murit în anul 1173).

Peste toate, cercetătorul Gabriel Gheorghe spune în cărțile sale că limba franceză veche (cea de azi este o limbă academică confecționată acum câteva secole pentru a unifica dialectele din Franța) conține foarte multe cuvinte identice cu cele românești și că românii de azi pot să o înțeleagă destul de bine, mai bine decât francezii de astăzi!!! Te pune pe gânduri acest lucru, nu-i așa?

Și istoria surprinzătoare a normanzilor nu se oprește aici. Voi reveni în curând…

Ca o notă de final, vă reamintesc că și istoria înființării Romei are legătură cu legenda troianului Eneas care a ajuns în peninsula italică după războiul Troian și a pus bazele unei cetăți. Ce mică și plină de traci e lumea! :))))

***

“De moribus et actis primorum Normanniae ducum“, publicat in Memoires de la Societe des antiquares de Normandie , Caen, Le Blanc Hardel, 1865, 4, 68, p. 221-222:

Varianta în latină: “Quoniam quidem Rotomagensis civitas Romana potius quam Dacisca utitur clocquentia et Bajocensis fruitur Dacisca lingua quam Romana, volo igitur ut ad Bajocensia deferatur quantocius moenia et ibi volo ut sit, Botho, sub tua custodia et enutriatur et educetur cum magna diligentia, fruens loquacitate Dacisca, camque discens tenaci memoria, ut queat sermocinari profusius olim contra Dacigenas.”
Varianta în franceză: “Puisque les habitants de Rouen usent plus de la langue romane que de la langue dace et que ceux de Bayeux se servent plus frequemment  de la langue dace que de la langue romane, je veux (que mon fils) soit le plus vite possible emmene a Bayeux et q’il soit, Bothon , eleve et forme sous ta responsabilite avec le plus grand soin en langue dace, en l’apprenant definitivement pour discuer plus tard avec les hommes d’ origine dace.“

Citeşte şi : 

ULUITOARELE secrete ALE VINDECĂRII PRIN IERBURI moştenite de la DACI !


ziarulnatiunea.ro