ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); 2 familii de unguri au primit - ilegal - 15.000 ha pădure în Parcul Naţional Retezat - Descoperă România Misterioasă , 2 familii de unguri au primit - ilegal - 15.000 ha pădure în Parcul Naţional Retezat - Descoperă România Misterioasă


2 familii de unguri au primit - ilegal - 15.000 ha pădure în Parcul Naţional Retezat


România furată !

Două familii cu origini maghiare deţin împreună o suprafaţă mai mare de pădure în Parcul Naţional Retezat decât cea de 7.000 de hectare aflată în posesia statului român. 

Aproape 20.000 de hectare de pădure acoperă suprafaţa totală de 38.138 de hectare a Parcului Naţional Retezat, prima mare rezervaţie naturală înfiinţată în România. Pădurile Retezatului sunt deţinute de statul român, persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi Academia Română, dar un raport al administraţiei Parcului Naţional Retezat arată că marii proprietari ai fondului forestier sunt două familii de origini maghiare. 

Astfel, dacă statul român deţine 7.000 de hectare de pădure în rezervaţia naţională, familiile Kendeffy şi Ocskay deţin împreună peste 7.000 de hectare. Academia Română are în proprietate 2.722 hectare de pădure, iar restul a revenit comunelor din zonă, arată raportul Administraţiei Parcului Naţional Retezat, instituţie care nu deţine teren în parc.

 Suprafeţele de gol alpin sunt în totalitate proprietate a persoanelor fizice sau juridice, informează administraţia PNR. 

Românii nu trebuie să îşi facă griji faţă de soarta pădurilor deţinute de urmaşii familiei Kendeffy, susţine Zoran Acimov, directorul Parcului Naţional Retezat, pentru că suprafeţele de pădure cu care aceştia au fost împroprietăriţi la mijlocul anilor 2.000 se află în zonele de protecţie strictă şi de protecţie integrală a parcului, unde nu este permisă exploatarea lor. 

Pădurile deţinute de urmaşii grofilor Ocskay se află şi în zona de conservare durabilă, unde legea permite exploatarea, totuşi nu au loc exploatări.

 Modul în care două presupuse moştenitoare a familiei nobiliare Kendeffy au intrat în posesia a peste 15.000 de hectare de pădure şi păşune în Retezat face în prezent obiectul unui proces început din anul 2009 la Judecătoria Haţeg. 

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului din luna februarie 2006 (39/1.02.2006) a emis trei titluri de proprietate pe numele austriecelor Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, care au primit mai mult de o treime din Retezat, păduri şi păşune la Râu de Mori şi Pui.

 Cele trei titluri de proprietate au fost contestate, acordarea lor fiind considerată ilegală de Academia Română. Academia a solicitat constatarea nulităţii absolute a lor, unul dintre motivele invocate fiind că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. 

Semnalul de alarmă al Curţii de Conturi



 Un raport din 2013, publicat de Curtea de Conturi a României, cu titlul „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012”, a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală. „Prin trei titluri de proprietate emise în baza ordinului prefectului judeţului Hunedoara, doi cetăţeni austrieci (Kendeffy Maria şi Pongracz Elisabeta) ajung proprietarii a 9.407 ha teren forestier şi păşuni (6.304 ha pădure) în Parcul Naţional Retezat, rezervaţie a biosferei UNESCO. Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor ludovic şi gabriel kendeffy. 

Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. 

Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. La fel a procedat şi în cazul demersurilor de expropriere începute în baza Legii nr.213/1930 a monumentelor istorice care interzicea ca arii protejate peste 10 hectare să se afle în proprietate particulară dar, de această dată, în cazulexproprierii propriei jumătăţi indivize. 

Tehnica a funcţionat perfect şi anul 1949 vine fără a se ajunge la o hotărâre definitivă şi irevocabilă cu privire la cuantumul despăgubirii. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România.

 Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arată în auditul din 2013 al Curţii de Conturi a României.



Share on Google Plus

About Omae Bazooka