ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Artefacte dacice unicat expuse la Deva - Descoperă România Misterioasă , Artefacte dacice unicat expuse la Deva - Descoperă România Misterioasă


Artefacte dacice unicat expuse la Deva


Un compas vechi de două milenii, aflat în stare bună de conservare, se numără printre cele mai preţioase artefacte din fier expuse la muzeul din Deva. Piesa rară face parte dintr-o colecţie dedicată metalurgiei fierului. 

 Nenumărate artefacte realizate din fier de strămoşii noştri au fost descoperite de arheologi de-a lungul ultimelor decenii, în urma cercetărilor efectuate în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Alte obiecte preţioase din metal, vechi de circa două milenii, au fost recuperate, după ce iniţial au fost găsite de braconierii siturilor arheologice. 

Peste 120 de piese antice care oferă o perspectivă asupra metalurgiei fierului din vremea dacilor fac parte din expoziţia inaugurată miercuri la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. „Sunt obiecte care erau utilizate în atelierele de metalurgie, mai multe tipuri de cleşti, nicovale, baroase, ciocane, este expusă materia primă utilizată în aceste ateliere, respectiv lupe de fier şi lingouri, precum şi obiectele obţinute în aceste ateliere, de la unelte de tâmplărie şi fierărie, unelte agricole, diferite tipuri de arme, printre care şi cunoscuta armă a dacilor, falxul, expus împreună cu alte obiecte, fragmente de lance, de spadă şi piese de harnaşament. 

De asemenea în expoziţie mai poate fi văzut un vas de fier descoperit în zona Munţilor Orăştiei, deosebit, una dintre puţinele piese de acest fel, precum şi obiecte folosite în viaţa cotidiană şi obiecte de fier decorate”, a declarat arheologul Cristina Bodo, de la MCDR Deva. 



Dacii - meşteri fierari 

Antichităţile provin din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, despre care arheologii spun că se individualizează nu numai prin prezenţa unei arhitecturi monumentale, cu ziduri din blocuri de calcar fasonate, cu planuri inovatoare sau cu instalaţii care permiteau un confort ridicat, dar şi prin diversitatea şi calitatea ridicată a obiectelor folosite zi de zi, produse locale sau importate din teritorii îndepărtate.   

 Una dintre atracţiile expoziţiei este un compas dacic, descoperit întâmplător în zona cetăţii dacice Piatra Roşie, aflată nu departe de capitala Sarmizegetusa Regia. Obiectul, extrem de preţios, ar fi fost folosit pentru măsurătorile precise realizate de meşterii antici. „Cele două braţe ale piesei, inegal conservate, sunt rectangulare în profil şi se subţiază spre vârf (lipseşte partea inferioară a acestora). Ambele braţe se termină în partea superioară prin câte un orificiu, în care este introdusă o tijă cilindrică, care avea un cap terminat într-un buton, iar celălalt perforat pentru a permite fixarea unei pene din fier. Prin batere, pana asigura stabilitatea deschiderii, iar prin scoaterea ei se putea demonta instrumentul.

 Compasul se număra printre instrumentele de trasat, utilizat în dulgherie-tâmplărie, făurărie şi ornamentarea ceramicii. Locul descoperirii: Luncani – Piatra Roşie, com. Boşorod (jud. Hunedoara) Dimensiuni: lungime braţe – 15 cm şi 12,5 cm Material: fier; Tehnică de realizare: martelare”, se arată în fişa artefactului de epocă dacică, realizată de arheologi. 

Compasul mai era întrebuinţat pentru obţinerea unor decoruri, regăsite pe ceramica dacică. 

Vasul antic recuperat 

Un vas din fier, de patru kilograme, descoperit, cel mai probabil, de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei, a fost restaurat de curând în laboratoarele Muzeului Naţional de Istorie a României şi este prezentat în expoziţie. „Utilitatea piesei este încă misterioasă, însă urmele de arsură identificate cu prilejul restaurării pot să fie indicii pentru descifrarea scopului pentru care a fost realizat. Astfel, ne putem închipui că umplut cu mangal, putea să asigure căldura unei încăperi în nopţile geroase de iarnă, aşa cum este cea de acum”, informau specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. 

Au fost expuse, de asemenea, şi rămăşiţe ale „scuturilor dacice de paradă”, descoperite în Cetatea Piatra Roşie din Munţii Orăştiei. „Fragmentele provin din groapa în care au fost ascunse de daci aceste discuri, care ornamentau încăperea sacră a unui templu. Ele pot fi asimilate cu icoanele de astăzi. Poziţia centrală a tuturor pieselor pe care le cunoaştem astăzi, întregi sau fragmentare este ocupată de un animal, fantastic sau real. 

Modul în care groapa a fost făcută şi modul în care piesele au părăsit pereţii acelui templu trebuie să fi fost determinat de întâmplări cu un mare grad de pericol, pentru că în momentul în care au fost scoase de pe pereţi, este foarte probabil ca unele să se fi deteriorat”, a explicat arheologul Iosif Vasile Ferencz. 

Expoziţia Metalurgia Fierului va putea fi vizitată pe tot parcursul anului.

adevarul.ro

Share on Google Plus

About Omae Admin

Earth, Home