Misterele templului zeului Mithras, descoperit la Alba iulia

Una dintre cele mai importante descoperiri de pe suprafaţa vehiului Apulum Cercetari arheologice la Alba Iulia este cercetată de o echipă de studenţi arheologi şi specialişti de la Universitatea Princeton din Statele Unite ale Americii şi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca . Este vorba despre un templu, sanctuar dedicat zeului Mithras, cel de-al treilea descoperit în Dacia. Situl se află situat în zona Cetate, vis-a vis de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan” şi  este primul investigat după metode moderne, complexe, interdisciplinare din România.

Situl Mithraeum 3 a fost descoperit în anul 2008, pe un teren privat, când proprietarul, un tânăr mutat la Cluj, intenţiona la acea vreme să construiască un hotel, însă nu a primit aviz de descărcare din cauza descoperirilor arheologice. I s-a propus să degajeze toată suprafaţa şi să definitiveze cercetările arheologice pentru a deveni mai apoi un obiecitv turistic în cadrul hotelului, însă din lipsă de fonduri cercetările s-au oprit atunci.

Având în vedere importanţa acestui obiectiv, timp de 5 ani s-au căutat alte oportunităţi pentru a continua cercetările în zonă. Astfel,  printr-un proiect-pilot internaţional desfăşurat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Cercetari arheologice la Alba Iulia17Iulia, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Arheologie Cluj şi Universitatea Princeton din SUA, cercetările au fost reluate în  2013. O echipă de 7 studenţi împreună cu prof. dr. Mathew Mc Carty de la Universitatea Princeton, arheologul Mariana Egri de la UBB Cluj, studenţi şi specialişti de la Cluj-Napoca încearcă să desluşească misterele zeului Mithras, urmând ca pe viitor să fie implicaţi şi studenţi de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.  Proiectul este finanţat integral de universitatea americană. Pentru prima etapă a proiectului, care se desfăşoară în acest an, s-au alocat 15.000 de dolari, iar finanţarea este deja asigurată şi pentru următoarele două sezoane.

„În 2008 începeam o cercetare arheologică preventivă  la acea dată pentru descărcarea arheologică în vederea construirii unui hotel. La acea dată nu Cercetari arheologice la Alba Iulia12aveam cunoştinţe despre existenţa acestui important obiectiv arheologic şi am început cercetarea foarte scurt pe latura aceasta de sud cu câteva casete. Am găsit două complexe romane dar şi trei complexe medievale, într-o fântână spre exemplu am găsit chiar un schelet şi au fost descoperite vestigiile acestui important obiectiv, respectiv Mithraeumul numărul 3 de pe teritoriul oraşului Apulum. La acea dată propuneam investitorului să degajăm toată suprafaţa însă el nemaiavând resurse financiare s-au stopat lucrările. Bineînţeles că nu a putut fi acordat avizul de descărcare şi am căutat resurse financiare şi un eventual proiect care să definitiveze cercetarea arheologică şi să punem în valoare acest obiectiv ca un viitor punct sau obiecitv turistic în cadrul acelui viitor hotel. Paşii ne-au dus înspre Universitatea Princeton, prin colega noastră Mariana Egri, care a avut experienţa unor alte proiecte internaţionale”,  a explicat Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

„Ştiam deja de rezultatele din 2008, ştiam că are un foarte mare potenţial acest sit şi atunci am căutat să obţinem finanţare, evident că este foarte dificil ştiţi Cercetari arheologice la Alba Iulia13foarte bine în România să obţii finanţări extinse pentru proiecte de asemenea complexitate, astfel că am decis să colaborăm cu universitatea care are suficientă experienţă de cercetare arheologică în teren în multe zone. Universitatea Princeton a mai avut proiecte internaţionale, dar acesta este primul în România.



Proiectul este creat să dureze mai mulţi ani, acesta este abia primul sezon. Noi avem deja finanţare pentru încă cel puţin două sezoane. Proiectul are şi scopul de a pregăti studenţi nu numai de la Universitatea Princeton dar şi de la Universitatea din Cluj şi sperăm de anul viitor şi de la Universitatea din Alba Iulia, dar principalul scop al proiectului este să investigăm acest Mithraeum, pentru că este primul templu, sanctuar dedicat zeului Mithras, este un cult oriental.

Acest sanctuar este primul investigat după metode moderne, complexe, interdisciplinare din România. Niciun alt mithreum nu a fost investigat. Se cunosc şi alte mithree în Dacia, dar toate sunt semnalate doar prin descoperiri izolate sau prin mici săpături, cu excepţia celui investigat la începutul secolului XX la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Apulum fiind, după părerea mea şi a multor altor specialişti, cel mai important sit roman din Dacia, este sediul guvernatorului, era de aşteptat să avem Cercetari arheologice la Alba Iulia15sanctuare de o asemenea importanţă. Acest sanctuar este foarte aproape de sediul regiunii, deci este cel care deservea militarii şi avem speranţe că vom descoperi lucruri foarte interesante. Avem deja trei altare, dedicanţi, veterani ai regiunii şi sperăm să găsim şi alte piese interesante. Deja avem o cantintate semnificativă de material arheologic. Sigur, suntem abia în prima campanie, deocamdată suntem în stadiul de recuperare şi înregistrare a informaţiei. Eu cred că are un potenţial extraordinar de mare acest sit şi sperăm să investigăm şi zona înconjurătoare, să putem pune această descoperire în contextul general al oraşului roman Apulum”, a adăugat arheologul Mariana Egri.

Cultul lui Mithras

Prof. dr. Mathew Mc Carty de la Cercetari arheologice la Alba Iulia11Universitatea Princeton:

“Mithreismul este o religie care a luat naştere în secolul I e.n., contemporană cu creşterea şi răspândirea creştinismului şi totodată un cult rival creştinismului. Este o religie a misterelor. Nu s-au păstrat prea multe informaţii scrise despre ritualurile practicate în această religie şi de aceea, pentru a înţelege mai bine acest cult care s-a răspândit atât de repede şi a concurat cu creştinismul, trebuie să începem să căutăm prin intermediul arheologiei. De aceea este foarte important să săpăm acest sit cu tehnici şi mijloace moderne şi sper că imaginea noastră despre cultul lui Mithras va fi întregită”.

Mathew Mc Carty a subliniat faptul că universitatea americană este foarte interesată de acest proiect iar cei de la universitate, studenţii şi el personal, sunt foarte încântaţi să lucreze aici.

“Dacă avem rezultate foarte bune, iar acest sit promite rezultate foarte bune atunci un program şi mai intensiv de cercetări arheologice va putea fi dezvoltat în Dacia în general, şi în Apulum, în special.



Evident, dacă reuşim acest lucru aici atunci putem să spunem mai multe şi despre viaţa religioasă de la Apulum, despre viaţa religioasă a soldaţilor dar şi a întregii comunităţi, iar mai departe despre locul comunităţii de la Apulum în provincia Dacia, şi după aceea să conectăm aceste informaţii cu ceea ce se întâlmplă în alte provincii din jur, şi în alte părţi ale Imperiului”, a adăugat Mariana Egri.

Mithras – zeul suprem al oştirilor

Mithras este considerat zeul luminii, al sincerităţii şi al loialităţii în mitologia persană. Potrivit unor legende, acesta s-a născut dintr-o piatră sau dintr-o peşteră în ziua de 25 decembrie, când păstorii din ţinut au venit să i se închine. El s-a luptat cu soarele şi a capturat taurul divin, din al cărui sânge au apărut toate plantele şi animalele folositoare omului. Era o divinitate de prim rang în Iranul arhaic. Îi erau consacrate ca simbol şi emblemă crizantemele, trandafirii şi era zeul suprem al oştirilor. La iniţiere novicele era adus în mod ritual legat la ochi şi de mâini apoi legăturile erau tăiate, semnificând eliberarea faţă de influenţele negative ale lumii, apoi era încoronat cu coroana lumii, iniţiatul trebuia să o refuze spunând că Mithra este coroana lui. Cultul lui Mithras s-a răspândit spre Imperiul Roman în anul 100 d.Hr, prin intermediul soldaţilor latini, fiind exclusiv pentru bărbaţi. A ajuns şi în Dacia, după cucerirea traiană din 106 d.Hr.

„Practic noi săpăm după o metodă dezvoltată de arheologii britanici. Vom excava fiecare acţiune de pe sit separat, se înregistrează informaţiile detaliate despre fiecare context în acest sit, ceea ce înseamnă datele tridimensionale, locaţia geografică, o bază de date complexe care acţionează împreună cu aceste informaţii, date topografice, analize de oase, analize de material de construcţie, o analiză completă a tuturor categoriilor de material iar acestea împreună formează o imagine. Prin acest fel se poate reconstitui informaţia a ce s-a întâmplat. Sigur acest sit a avut o viaţă destul de lungă  şi noi trebuie să reconstituim diverse etape din existenţa lui. Fiindcă nu avem foarte multe informaţii scrise, avem doar câteva nume de dedicanţi, restul recuperăm cu ajutorul acestor analize interdisciplinare”, a explicat Mariana Egri.